5.4 C
București
marți, 26 octombrie, 2021

-

HomepageArticoleSfredelitorul porumbului și omida fructelor - dăunători ce duc la răspândirea fungilor

Sfredelitorul porumbului și omida fructelor – dăunători ce duc la răspândirea fungilor

spot_img

Este importantă monitorizarea dăunătorilor implicați în răspândirea fungilor micotoxigeni la porumb cu ajutorul tehnologiilor moderne.

Monitorizarea dăunătorilor porumbului Ostrinia nubilalis și Helicoverpa armigera a fost realizată la SCDA Lovrin în acest an în cadrul proiectului „ARC farm intelligence” finanțat de compania FMC România, iar fermierii au avut acces în mod gratuit la aplicație.

Consider că sistemul de monitorizare din cadrul acestui proiect este un real succes, contribuind la gestionarea tratamentelor fitosanitare din cultura de porumb pentru combaterea celor doi dăunători.

Utilizarea inteligenței artificiale astăzi în agricultură poate contribui la creșterea productivității. Asta își dorește orice fermier. Pe de altă parte, cu ajutorul tehnologiilor moderne se dorește optimizarea gestionării resurselor naturale și simultan a inputurilor din agricultură.

Monitorizarea dăunătorilor din culturi cu ajutorul tehnologiilor moderne poate ajuta la dezvoltarea unor sisteme de combatere care să îmbunătățească controlul acestora.

Scopul trebuie să fie reducerea numărului de tratamente și concentrarea pe aplicații precise.

Tratamente mai puține, poluare mai scăzută a solului, apei și a produselor vegetale. Bineînțeles că este obligatorie colectarea informațiilor din câmp cu privire la dinamica populațiilor, a factorilor ecologici asociați pentru ca la final să putem dezvolta o strategie de combatere.

La nivel mondial, există multe proiecte de monitorizare a dăunătorilor și patogenilor. În România anului 2021 ne chinuim. Cu regret spun asta. Avertizările emise pentru combaterea celor doi dăunători în urma monitorizării (efectuată la SCDA Lovrin în parteneriat cu FMC România), au ajutat mulți fermieri să aplice corect și la momentul optim tratamentele chimice.

Ce se întâmplă acum în culturile de porumb din zona Lovrin?

Ei bine, situația nu este deloc grozavă. Porumbul a suferit din cauza lipsei apei, iar asta se va vedea la recoltat cu siguranță. Pe lângă aceasta, atacul dăunătorilor mai sus menționați a favorizat instalarea fungilor micotoxigeni. Bineînțeles, pe fondul climatic favorabil patogeniei.

În solele unde nu s-au efectuat tratamente chimice pentru combaterea primei generații de Ostrinia nubilalis, se constată atac masiv al larvelor celei de-a doua generații. Aproape că nu există o plantă fără larve în tulpină, peduncul, știulete. Pe unii știuleți am numărat și câte 6 larve de Ostrinia nubilalis.

La fel se întâmplă și în cazul Helicoverpei armigera, unde larvele generațiilor II și III sunt numeroase, mult mai numeroase decât anul trecut. După evaluările din teren voi veni cu date mai precise. Destul de grav este faptul că pe știuleți se hrănesc acum atât larve de sfredelitor cât și de omida fructificațiilor.

De ce este grav? Pentru că pe leziunile produse în urma hrănirii s-au instalat fungii micotoxigeni. Incidența și virulența atacului la știuleți sunt mai ridicate în acest an comparativ cu anul trecut și este posibil să constatăm probleme cu privire la calitatea producției de porumb în anumite zone.

Pe știuleți, pe pănuși și chiar pe excrementele celor doi dăunători se observă cu ușurință micelii ale fungilor micotoxigeni Aspergillus flavus, Fusarium verticillioides și chiar Fusarium graminearum.

Acestor fungi li se alătură și fungul Penicillium sp. (micelii de culoare albăstruie, cenușie, uneori verzuie, funcție de specia instalată). După cum probabil știți, Aspergillus flavus produce aflatoxine, F. verticillioides produce fumonisine iar F. graminearum, deoxynivalenol (DON), zearalenon (ZON), toxina T2, fusarenon, nivalenol etc. Unele specii de Penicillium produc micotoxine periculoase numite ochratoxine.

Pe lângă asta, Penicillium sp. poate produce simptomul de „ochi albastru” prin invadarea embrionului semințelor care capătă culoare albăstruie.

Prezența micotoxinelor enumerate în recolta de porumb peste limitele maxime admise, scade valoarea nutritivă și crește riscul de îmbolnăvire al consumatorilor (oameni, animale).

Relația dintre cei doi dăunători și fungii micotoxigeni vreau să o aduc în atenția dumneavoastră. Rolul lor în epidemiologia acestor fungi este deja cunoscut și intens studiat în prezent. Spun asta pentru că, prea puțin se discută astăzi despre calitatea porumbului.

În consecință, prima generație de Ostrinia nubilalis ar trebui ținută sub control. Dacă s-ar face asta, infestarea ar fi mult mai scăzută la a doua generație când, de obicei nu se mai fac tratamente decât în situații excepționale. În cazul dăunătorului Helicoverpa armigera, generația a doua prezintă interes la porumb.

Monitorizarea zborului cu atenție, aplicarea tratamentelor la avertizare ar duce la populații scăzute la cea de-a treia generație. Când condițiile climatice sunt favorabile acestui dăunător, în culturile de porumb, generațiile II și III se suprapun iar daunele pot fi semnificative.

Poate că porumbul tolerează destul de bine atacul celor doi dăunători. De cele mai multe ori producțiile sunt mulțumitoare și fără tratamente chimice.

Dar ce facem cu calitatea porumbului? Ce facem cu micotoxinele, mai ales în anii favorabili infecțiilor cu fungi micotoxigeni?

Discutăm de securitatea și calitatea produselor vegetale pe care noi le consumăm, fie în stare naturală, fie procesate. Să nu uităm că, produsul vegetal care asigură cu certitudine sănătatea viului, este cel natural, cel sălbatic, existent înainte de practicarea agriculturii și chimizarea acesteia, un produs nemodificat în privința compoziției, neprocesat, liber de acțiunea factorului antropic și realizat într-un mediu non – poluant.

Astăzi agricultura este intensivă, cu soluri sărace în elementele nutritive, poluate chimic prin fertilizare minerală, prin industrializare, prin tratamentele chimice privind combaterea bolilor, dăunătorilor (incluse și buruienile), cât și prin creșterea concentrației metalelor grele (la nivel de toxicitate), cu plante purtătoare de reziduuri toxice, de toxine, crescute într-o atmosferă poluată pe cale dioxicarbonică, metanică și nanometrică, factori esențiali ai modificărilor climatice.

În condițiile descrise mai sus, produsele vegetale cu compozițiile și profilurile nutriționale dezechilibrate, sunt produse modificate, cu o matrice informațională diferită de cea „sălbatică”, care a fost realizată prin acțiunea factorilor amintiți și dacă mai sunt și procesate sau antropizate prin îmbinarea aditivă și adjuvantă, modificările se amplifică și mai mult.

Astfel de produse vegetale, care de fapt sunt poluate, îndoielnice în privința conținutului în micronutrienți, a culorii, a gustului, a aromei, cât și ca textură masticabilă și sațietate, sunt declanșatoare de boli degenerative (Parkinson, Ahzheimer) sau proliferative (cancere) și nu fac mai ușoară viața oamenilor și animalelor [Cotuna et Popescu, 2009].

Bibliografie: Șef Laborator Protecția plantelor SCDA Lovrin – CS III dr. ing. Cotuna OtiliaȘef lucrări – FACULTATEA DE AGRICULTURĂ – USAMVB Timișoara.

Otilia Cotuna
CS III dr. ing., Șef Laborator Protecția plantelor SCDA Lovrin, Șef lucr. dr. USAMVB Timișoara

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Ultimele știri

Asigurarea producţiei de proteine furajere în regiunea celor Trei Mări, principalul subiect al Summit-ului miniştrilor Agriculturii de la Cracovia

Ministrul interimar al Agriculturii, Adrian Oros, participă la Summit-ul miniştrilor Agriculturii de la Cracovia, care are ca principal subiect...
- adv -spot_img

Focul bacterian sau motivul de ce pomii de măr, păr se usucă

Focul bacterian (Erwinia amylovora) este una dintre bolile cele mai periculoase, în special pentru măr, păr și gutui. Aceasta se răspândește...

Vreme mai rece decât normalul perioadei

Meteorologii estimează o vreme rece în următoarele zile, cu valori termice la nivel naţional sub mediile multianuale, însă vremea...

Noi pe Facebook

De citit

Oros participă la Summit-ul miniştrilor agriculturii din regiunea celor Trei Mări, de la Cracovia

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Adrian Oros, participă...

Comentarii recente

- adv -spot_img

S-ar putea să te interesezeRELAȚIONATE
Recomandările redacției