Unul dintre cei mai importanți dăunători la cultura cireșului este musca europeană a cireșului (Rhagoletis cerasi), care poate afecta până la 100% din fructe. Dauna este cauzată de larvele care se hrănesc din mezocarpul fructelor, însoțită ulterior, deseori, de infecții fungice sau bacteriene.
Piața de consum a cireșelor proaspete are zero toleranță la cireșele infestate de Rhagoletis cerasi, prin urmare, monitorizarea și combaterea acestui dăunător este o prioritate pentru agricultori.
Riscul infecției este determinat de gradul de sincronizare al fecundității maxime a dăunătorului și a perioadei de susceptibilitate a fructelor la infestare. Soiurile timpurii tind să fie mai puțin vulnerabile datorită populației mai mici de femele mature prezente în plantații înainte de recoltare.
Soiurile de coacere medie și tardivă au cel mai mare risc de infestare.
V-ar putea fi util și articolul Fertilizarea foliară și radiculară la cireș – sfaturi.
Musca cireșului: ciclul de viață și modul de dăunare al fructelor
R. cerasi completează o generație pe an sau mai rar o generație fiecare al doilea an. Ca excepție, unele pupe pot să iasă în același sezon, dar nu ajung la faza de înmulțire. Primăvara târziu, adulții ies din pupele care iernează în sol sub coroana pomului gazdă.
Emergența adulților începe la 10-40 zile după înflorirea cireșelor și, de regulă, este bine sincronizată cu faza de dezvoltare a fructelor. În funcție de condițiile locale, adulții au nevoie de 5-15 zile pentru a ajunge la maturitatea de reproducere.
În mare parte, împerecherea adulților are loc în proximitatea zonei de ovipoziție. Femelele fecundate caută fructe în faza de maturare sau deja maturate unde să depună ouă.
O femelă poate să depună până la 250 de ouă pe durata ei de viață. Fructele devin atractive pentru ovipoziție și sunt potrivite pentru dezvoltarea ouălor și larvelor când mezocarpul are grosimea de 2-3 mm ce reprezintă fenologic schimbarea culorii cireșelor de la verde la gălbui.
Un singur ou este depozitat în mezocarp și, de obicei, o singură larvă se dezvoltă într-un fruct infestat. După ovipoziție femela plasează un feromon puternic pe fructul nou infestat pentru a preveni alte depuneri de ouă și competiția intraspecifică a larvelor în fruct.
Larvele apar peste 3-7 zile după ovipoziție și imediat încep să se hrănească din mezocarp. După completarea stadiilor de dezvoltare, larvele pe deplin dezvoltate părăsesc fructul, cad pe sol și trec în stadiul de pupe în sol în zona coroanei pomului, la adâncimea de 3-7 cm.
Pupele intră în diapauză obligatorie până la mijlocul iernii, după care sunt sensibile la acumularea temperaturilor care provoacă treptat dezvoltarea și emergența adulților în primăvară.
Măsuri agrotehnice pentru reducerea daunelor produse de musca cireșului
Gestionarea bună a plantației din punct de vedere agrotehnic este condiția prealabilă a combaterii eficiente a R. cerasi. Aceasta implică:
- Tăierea corectă și limitarea înălțimii pomilor pentru accesul suficient al soluției la tratarea cu produse fitosanitare;
- Recoltarea la timp și fără a lăsa fructe pe pom din care pot ulterior să se dezvolte larve apoi pupe de R. cerasi;
- Lucrarea solului după recoltarea fructelor pe rândul pomilor la o adâncime de mai mult de 10 cm unde se pot dezvolta pupele;
- Amânarea lucrării mecanice a solului primăvara, până la mijlocul lunii mai. Fiind acoperit cu vegetație, solul are temperatura mai scăzută ceea ce poate întârzia dezvoltarea insectelor adulte din pupe cu până la 10 zile.
Capturarea în masă a muștei cireșului – ca metodă de combatere
În plantațiile de cireș se pot folosi capcane pentru capturare în masă a adulților. Această metodă a fost testată în unele plantații, demonstrând rezultate bune chiar și fără tratări adiționale cu insecticide pentru controlul muștei cireșului.
Avantajul metodei de capturare în masă este că cireșele nu acumulează reziduuri de pesticide la recoltare, ceea ce extinde piața de desfacere a fructelor.
Capcană musca cireșului:
Utilizarea capcanelor pentru musca cireșului demonstrează o eficiență sporită.
În continuare este dat un exemplu de utilizare a capcanelor pentru combaterea muștei cireșului după recomandările de utilizare a capcanei Decis Trap.
Modul de utilizare include instalarea a 100 de capcane/ha în partea de sus a pomilor de cireș, la expunere sudică.
Capcana constă dintr-un recipient din material plastic format din două părți. Partea superioară este transparentă și impregnată din interior cu substanța activă deltametrin care își face efectul când insecta zboară în sus și se atinge de insecticid, provocând pieirea acesteia.
Partea inferioară a capcanei, de culoare portocalie, servește la depozitarea muștelor combătute și conține carbonat de amoniu, ca și atractant de hrană specific pentru toți adulții: masculi și femele.
Capcana asamblată formează un sistem închis prevăzut cu găuri laterale cu diametrul de 2 cm prin care intră muștele.
În general, principiul de acționare a capcanelor este identic cu cel a capcanei Decis Trap. Unele însă:
- Nu includ un insecticid în capcană, dar pe partea ei inferioară se adaugă 200 ml de apă unde rămân insectele;
- Momeala poate conține atât atractant de hrană (acetat de amoniu), cât și feromon ce induce senzația insectei că capcana este o gazdă sigură. Această combinație face ca atractivitatea să fie puternică și dacă se intenționează capturarea în masă și nu doar monitorizarea dăunătorului, e necesar un număr mai mic de capcane la ha: 50-60, în funcție de densitatea și înălțimea plantației;
- Unele capcane pot fi reutilizate pe parcursul a 3-4 sezoane, datorită rezistenței plasticului din care e fabricată.
Insecticide pentru combaterea muștei cireșului
Vorbind despre tratamente fitosanitare pentru combaterea muștei cireșului, în România sunt omologate insecticide pe bază de deltametrin (Decis Expert 100 EC – 30-50 ml/hl apa (0,03-0,05 %), Deltagri 0,25-0,3 L/ha, Poleci 75 mL/ha) și ciantraniliprol (Exirel 0,75-1,0 L/ha (Dsgf=0,53 L/ha), lambda-cihalotrin (Karate Zeon 0,015%), acetamiprid (Los Ovados 200 SE 0,125 L/ha).
În general, în combaterea muștei cireșului în alte țări sunt utilizate produsele pe bază de Bacillus thuringiensis var. Kurstaki. Produsul bacterian aplicat în livadă are efect parțial de nimicire a larvelor tinere de R. cerasi și nu dăunează muștelor adulte. Pentru eficiență e nevoie de mai multe tratamente pe sezon.
Soluții permise în agricultura ecologică utilizate de către producătorii de cireșe din Uniunea Europeană
În Uniunea Europeană producătorii de cireșe mai utilizează următoarele soluții înregistrate în agricultura ecologică pentru combaterea muștei cireșului:
- Microorganisme (Beauveria bassiana);
- Extrase din microorganisme (spinosad – Laser 240 SC 0,06 %);
- Extrase din plante (uleiul de neem, piretrină, quassia).
Trei-patru tratamente cu Beauveria bassiana (în funcție de perioada de coacere a soiului de cireș, dar și a populației dăunătorului) la un interval de 7-10 zile pot asigura controlul daunelor muștelor.
Insecticidul de contact de origine fungică cauzează boala muscardina dăunătorului, ceea ce înseamnă că ciuperca germinează prin sporii de pe exteriorul insectei, hifele fungice penetrează prin cuticulă și apoi crește în interiorul trupului acesteia.
Dăunătorul moare în decurs de 3-7 zile, în funcție de numărul sporilor ce au intrat în contact cu insecta, vârsta dăunătorului, dar și condițiile climaterice. Cadavrele de insecte infectate servesc ca sursă de spori pentru infecțiile ulterioare.
Primul tratament se face la 5-10 zile după identificarea începutului zborului muștelor. Din cauza originii sale fungice insecticidul nu este compatibil de a fi amestecat în stropitoare cu multe fungicide la care trebuie să se păstreze intervalul de 3-5 zile de la și după aplicarea insecticidului. Unul dintre furnizorii acestui produs, a publicat o listă a fungicidelor compatibile.
Spinosad este un insecticid natural produs prin fermentarea aerobică a bacteriei Saccharopolyspora spinosa. El acționează prin contact, cât și ingestie prin supra-activarea sistemului nervos al insectei și pierderea coordonării ce cauzează moartea dăunătorului în 1-2 zile.
Insecticidul are un spectru larg de acțiune, fiind utilizat pentru combaterea muștelor, moliilor, tripșilor, viespilor, cât și Drosophila suzukii.
Produsele din neem derivă din arborele de neem (Azadirachta indica) ce crește în zonele tropicale. Semințele acestui pom sunt zdrobite și compușii cu proprietăți de insecticid sunt extrase cu ajutorul unui solvent.
Uleiul de neem blochează hrănirea și ovipoziția insectelor și are acțiune repelentă asupra dăunătorilor. Două-trei tratamente cu ulei de neem în doza de 3,5 l/ha pot proteja cireșele de insecte ca R. cerasi, afide și acarieni.
Piretrina este un insecticid ce se extrage din diferite specii de crizanteme. El este precursorul piretroizilor sintetici folosiți pe larg. Insecticidul este de contact și paralizează insecta prin stimularea repetitivă a sistemului nervos și a convulsiilor. Piretrina degradează rapid sub acțiunea razelor solare, iar acțiunea sa optimă este la temperatura de 15-25oC.
Quassia este un extract din pomul tropical Quassia amara și este unul dintre cele mai amare substanțe provenite din natură cu efect toxic asupra sistemului nervos al dăunătorilor. Două tratamente cu un extract din Quassia amara pot contribui la protecția fructelor de viespile cu ferestrău, unele molii și R. cerasi.
V-ar putea fi util și articolul despre Soiuri de cireș recomandate pentru producere ecologică.
