12.9 C
București
luni, 8 aprilie, 2024

-

‹ adv ›
HomepageArticoleCreşterea în dinamică a bobiţelor strugurilor – ce răspunsuri ne poate da

Creşterea în dinamică a bobiţelor strugurilor – ce răspunsuri ne poate da

În timpul studiului organelor viţei de vie, o atenţie deosebită li se acordă strugurilor şi bobiţelor, lucru evident, deoarece bobiţa viţei de vie este unicul organ ce are importanţă economică.

Datorită conţinutului înalt de zaharuri, vitamine şi altor substanţe organice şi minerale utile, bobiţa constituie un fruct foarte valoros pentru consum în stare proaspătă. Din această cauză, calitatea producţiei de struguri de masă depinde mult de indicii calitativi ai bobiţei.

Creşterea bobiţelor are loc fenologic de la căderea ultimelor corole ale florilor pînă la intrarea bobiţelor în pârgă, calendaristic are loc în iulie-august şi durează 30-60 de zile.

Durata fazei de creştere a bobiţelor depinde de particularităţile de soi, condiţiile de mediu şi agrotehnica aplicată [1]. 

Viteza de creştere a unor aşa variabile ca volumul, greutatea şi diametrul fructelor este în funcţie de timpul de după înflorit, la soiurile de viţă de vie creşterea în volum a bobiţelor este caracterizată de o curbă dublă sigmoidală.

Pe durata creşterii şi dezvoltării bobiţei, se atestă două perioade de creştere rapidă, care sunt separate de o perioadă cu creştere lentă.

Pe întreaga durată de creştere a bobiţei, putem evidenţia 3 etape:

  • prima – etapa de diviziune a celulelor, în care ovarul creşte rapid, însă nu embrionul şi endospermul;
  • a doua – în care are loc creşterea rapidă a embrionului şi endospermului, lignificarea endocarpului şi o creştere lentă a peretelui ovarului; 
  • a treia – se caracterizează prin creşterea rapidă a mezocarpului şi determină volumul final al bobiţei [2, 3, 4].

Potrivit studiilor efectuate de către Stephenson A. [5], căderea (avortarea) bobiţelor la viţa de vie are loc în faza 1 şi 2, adică până la valul doi de creştere a curbei bisigmoidale de creştere.

Căderea timpurie a fructelor induce o dezvoltare mai bună a celor rămase. Potrivit lui Weaver R. [4] după câteva zile de la finalizarea înfloritului, aproximativ 50 – 60% din bobiţe cad.

Aşadar, creşterea în dinamică a bobiţelor ne poate da mai multe răspunsuri în ceea ce priveşte repartizarea corectă în timp a factorilor determinanţi pentru atingerea dimensiunilor maxime a bobiţelor:

– în prima fază de creştere activă are loc diviziunea şi creşterea celulelor – se determină mărimea potenţială a fructelor – orice factor lipsă, cum ar fi: apă, nutriţie, lumină, agenţi patogeni influenţează direct dimensiunea finală a bobiţelor şi a strugurilor;

– a doua fază – aşa-numită „lag-fază” este determinată de o pauză în creştere sau se caracterizează printr-o creştere lentă (la soiurile tardive este mai evidentă, la cele timpurii este foarte scurtă) – în această fază au loc schimbări mai mult „calitative” decât „cantitative” în fructe, de aceea lipsa unor factori nu este atât de simţită;

 a treia fază – al 2-lea val de creştere, se caracterizează printr-o creştere rapidă, şi, luând în considerare că masa organelor reproductive (struguri, bobiţe) şi a celor vegetative este mult mai mare faţă de prima fază şi cerinţele plantei în cantitate (apă, nutriţie, lumină) sunt foarte înalte.

Mai jos sunt redate câteva exemple de creştere în dinamică a bobiţelor pe acelaşi teren în aceleaşi condiţii, dar influenţaţi de diferiţi factori:

  • regimul hidric – observăm că la soiul Moldova la varianta neirigată comparativ celei irigate, viteza de creştere în prima perioadă este mai accelerată (0,53 mm/zi vs 0,51 mm/zi), însă al doilea val de creştere, unde regimul hidric a avut un rol hotărâtor se atestă o diferenţă dublă în favoarea variantei irigate: 0,12 mm/zi – irigată comparativ cu 0,06 mm/zi, ca în final să avem o diferenţă de 31,1 % în dimensiunea bobiţelor;

încărcătura cu roadă (figura 2) – s-au analizat varianta cu sarcina de 36,2 t/ha faţă de 48,9 t/ha, şi, dacă în prima fază creşterea este oarecum similară, când cerinţele factorilor nu sunt relativ înalte în ceea ce priveşte cantitatea lor, atunci în valul doi de creştere se observă un ritm mai mare de creştere la varianta cu încărcătura mai mică, obţinându-se în final bobiţe cu dimensiuni mai mari;

  • aplicarea giberelinei (GA3) – la soiul Codreanca, creşterea diametrului bobiţelor până la aplicarea giberelinei (GA₃) a fost identică la variantele martor şi cu GA₃–60 mg/l şi a constituit circa 0,758 mm/zi, însă din momentul aplicării giberelinei (GA₃), moment ce a coincis cu apogeul creşterii primei etape, legitatea (curba) creşterii s-a menţinut, dar cu intensitate diferită.
  • De la momentul aplicării giberelinei (23.06.2011) şi până la coacerea de consum (17.08.2011) creşterea diametrului bobiţei la varianta martor a decurs cu intensitatea de 0,168 mm/zi, bobiţa, atingând diametrul final de 14,95 mm, pe când la varianta GA₃–60 mg/l s-a înregistrat intensitatea de creştere a diametrului bobiţei de 0,201 mm/zi şi la recoltare bobiţa a avut 16,80 mm în diametru [6];

V-ar putea fi util și articolul despre Săptămâna giberelinei” la vița de vie – când și cum aplicăm regulatorul.

  • soiul – la soiurile timpurii, comparativ cu cele tardive, perioada de creştere este scurtă şi are loc cu o intensitate mult mai mare la toate etapele. Practic, perioadă de repaus nu se atestă, ceea ce impune o atenţie deosebită faţă de factori pe parcursul întregii perioade de creştere.
  • Până pe 01.08.2022 (momentul coacerii soiului Superextra) viteza de creştere: soiul Superextra – 0,37 mm/zi, soiul Moldova – 0,23 mm/zi.

V-ar putea plăcea și Inducerea apireniei sau cum dintr-un soi de struguri cu seminţe faci unul fără semințe.

Bibliografie:

  • Perstniov N. ş. a. Viticultură. Chişinău: Tipografia Centrală, 2000. 502 p.
  • Codreanu V. Anatomia comparată a viţei de vie (Vitis L.). Chişinău: Tipografia AŞM, 2006. 252 p.
  • Coombe B., Hale C. The hormone content of ripening grape berries and the effects of growth substance treatments. In: Plant. Physiol., N. 51, 1973. p. 629-634.
  • Weaver R. Grape growing. New York: John Wiley&Sons, 1976. 371 p.
  • Stephenson A. Flower and fruit abortion: proximate causes and ultimate functions. In: Ann. Rev. Ecol. Syst., N. 12, 1981. p. 253-279.
  • Mihov D. Productivitatea plantaţiilor viticole şi calitatea strugurilor în funcţie de soi, aplicarea giberelinei (GA3) şi inciziei inelare. Teză de doctor în ştiinţe agricole, Chişinău, 2015.
‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Citește și

Tăierea în uscat la strugurii de masă – I etapă în planificarea recoltei

Actualmente, calitatea producţiei de struguri de masă nu este...
‹ adv ›

Tăieri în uscat la vița de vie – recomandări, tratamente

Temperaturile generoase din ultima perioadă au scos viticultorii în plantații pentru a realiza tăierile în uscat, dar și pentru...

Reuters: Fermierii australieni defrișează circa 8% din suprafața de viță de vie, din cauza excesului de vin

Milioane de butuci de vie sunt distruşi în Australia şi alte zeci de milioane urmează să fie scoşi din...
‹ adv ›
‹ adv ›

Comentarii

Alte articole