14 C
București
luni, 27 septembrie, 2021

-

HomepageArticoleBolile cartofului: Cum se determină – foto și descriere

Bolile cartofului: Cum se determină – foto și descriere

Cartofii sunt una dintre cele mai populare culturi cultivate în grădinile noastre și sunt principalele alimente pe care le consumăm.

Din păcate, în majoritatea cazurilor, este imposibil să plantezi cartofi și să uiți de ei până la recoltare. Cu toată dorința de a obține o recoltă excelentă, cultivatorii se confruntă în mod constant cu boli și dăunători.

În funcție de sezon, pierderile de producție sunt în fluctuații constante și pot fi de până la 50%. Bolile cartofului pot fi cauzate de infecții virale, bacteriene și agenți patogeni fungici.

Boli fungice ale cartofului: descrierea și controlul acestora

Bolile fungice afectează lăstarii și tuberculii plantei, se dezvoltă activ în condiții de căldură și umiditate ridicată, răspândind sporii peste tot, chiar pe unelte de lucru și material de plantare.

Pericolul acestor boli constă și în faptul că fac cultura foarte vulnerabilă la alte boli.

Mana cartofului (Phytophthora infestans)

Mana afectează plantaţiile din câmp deschis, cartofi seminceri şi extratimpurii şi timpurii cultivaţi în sere şi solarii.

Boala apare pe lăstari, frunze şi pe tuberculi. Primele simptome se observă pe frunze, prin lunile mai–iunie, de obicei înaintea înfloritului culturilor.

Pe faţa superioară a frunzei apar pete gălbui, la început mici, cu un contur neclar, mai numeroase către marginea frunzei.

Petele se măresc treptat, devin brune la culoare, apoi brun-negricioase şi sunt înconjurate de o dungă galbenă, cu margini regulate şi difuze.

Petele pot să se unească, brunificarea se întinde pe toată suprafaţa frunzelor, care se usucă şi se răsucesc.

Pe partea inferioară a frunzelor sub petele formate apare un puf deschis la culoare.

Umiditatea sporită și temperaturile de +15..+18 grade Celsius stimulează dezvoltarea bolii, petele putând să se întindă pe toată suprafața frunzei.

Boala poate provoca uscarea totală a plantei.

Tuberculii de cartof afectați au pete brune, cu nuanțe cenușii sau albăstrii în locul cărora se formează adâncituri.

Modul de răspândire:
  • solul infectat și cu circulaţia aerului limitată;
  • prin solanaceele spontane din vecinătate;
  • material semincer infectat – prin miceliu de rezistenţă din tuberculii infectaţi, dar mai rar prin miceliu din resturile vegetale rămase pe câmp;
  • prin cultivarea soiurilor sensibile;
  • irigaţii incorect aplicate: dimineaţa devreme, la sfârșitul zilei sau seara târziu (frunzele nu se usucă rapid).

Măsuri de prevenire și combatere a manei

Cultivarea cartofului pe soluri nisipoase, evitându-se soluri compacte, care reţin apa. Plantarea tuberculilor sănătoși ce provin din culturi neinfectate.

Pentru răsărirea uniformă, punerea tuberculilor la forţat, la temperaturi de 15-17°C, cu 30 de zile înainte de plantare. Se evită irigarea prin aspersiune – factor de extindere rapidă a bolii.

Recoltarea cartofilor pe vreme frumoasă cu zvântarea tuberculilor. Fertilizarea echilibrată cu fosfor şi potasiu, măreşte rezistenţa cartofului la mană.

Tratamente cu fungicide cu substanţa activă: cimoxanil + mancozeb sau cimoxanil + oxiclorură de cupru; mancozeb sau mancozeb +metalaxil-M; hidroxid de cupru; oxiclorură de cupru; sulfat de cupru; piraclostrobin + boscalid;
dimetomorf + mancozeb.

Alternarioza cartofului sau pătarea brună a frunzelor de cartof (Alternaria solani)

Boala apare la sfârşitul lunii mai – începutul lunii iunie (la 2 – 3 săptămâni după răsărire), pe timp cald şi cu precipitaţii puţine.

Pe frunze apar pete necrotice circulare, de diferite mărimi, amplasate mai mult spre vârful frunzei.

Odată cu dezvoltarea bolii, sunt atacate și frunzele amplasate mai sus, iar plantele se pot usca. La infecţii târzii, când infecția începe a se manifesta pe tuberculi, pe aceștia apar pete rotunde, brune și puţin adâncite.

Petele se pot uni, pulpa cartofilor se înnegrește și putrezește.

Temperatura favorabilă pentru formarea sporilor – între 6 și 34°C, iar intervalul optim este între 28 și 30°C.


Modul de răspândire a alternariozei:
  • prin resturile vegetale sau tuberculii infectaţi;
  • prin prezenţa îndelungată a picăturilor de apă pe frunze – rouă, precipitaţii frecvente, irigarea prin aspersiune.

Prevenirea și combaterea alternariozei la cartof

Respectarea asolamentului, distrugerea resturilor infectate.

Aplicarea în doze optime şi în funcţie de analiza de sol a îngrăşămintelor de azot, acestea sporesc formarea masei foliare, însă reduc rezistenţa plantelor la această
boală.

Aplicarea de tratamente cu fungicide când apar primii spori, ceea ce coincide cu apariţia primelor leziuni, cu substanţe active: mancozeb, oxiclorură de cupru, hidroxid de cupru, şi piraclostrobin + boscalid.

Rizoctonioza cartofului (Rhizoctonia solani)

Atacul cel mai sever se înregistrează până la
răsărirea plantelor de cartof. În condiţii favorabile se formează leziuni pe tulpina de cartof, iar frunzele din vârf se răsucesc.

Pe spațiile între nervurile frunzei se formează pete mari. Lăstarii ce răsar au zone brun-negre. Dacă leziunea înconjoară lăstarul, acesta se usucă.

La apariţia de noi lăstari, procesul se poate repeta, ceea ce va duce la întârzierea răsăririi sau chiar la nerăsărirea
plantelor.

Ciuperca poate ataca tulpini mai dezvoltate şi stoloni, dar atacul este mai puţin frecvent. Pe stoloni poate apărea un cerc alb de miceliu la baza tulpinilor imediat deasupra solului.

Pe tuberculi se formează pete negre similare unor puncte ce seamănă cu niște particule de sol, însă nu se spală cu apă.

Umiditatea relativă a aerului sporită (> 98%), umezeala prelungită a frunzelor și temperatura moderată 16-23°C duc la dezvoltarea bolii.

Prevenirea și combaterea rizoctoniozei la cartof

Nu se admite ca în cartoful pentru sămânţă să fie mai
mult de 5% tuberculi cu scleroţi. Este necesar de plantat superficial tuberculii, când temperatura solului este de 8-10°C, ceea ce va grăbi răsărirea şi va fi mai puţin afectată de ciupercă.

Pentru controlul chimic al acestei boli există fungicide care:

  • se aplică la tratarea tuberculilor cu suspensie de Pseudomonas spp. 3% DSMZ – 13134, titrul 6,6/1010 celule viabile/g, cu doza de 2 g/100 kg de tuberculi;
  • tratarea tuberculilor până sau după plantat cu preparate cu s.a. fludioxonil, mancozeb şi flutolanil.

Bacterioze:

Rapănul cartofului (Streptomyces scabies)

De obicei, boala se manifestă pe tuberculi și stoloni (din aceste considerente este și denumită popular buba neagră a cartofilor), la baza tulpinii și uneori pe frunzele de la baza plantei.

Pe tuberculi şi pe stoloni apar la început nişte excrescenţe mici, cărnoase, moi, albicioase, mai târziu acestea cresc, se brunifică, devin ca bureții şi până la urmă se înnegresc.

Pe coaja cartofilor apar pustule de forme şi mărimi diferite, cu suprafaţa aspră. Acestea sunt izolate şi împrăștiate neregulat, iar în cazul unui atac puternic sunt foarte dese, se pot uni.

Deşi atacă o parte din organele subterane şi baza tulpinii, lăstarii şi frunzele se dezvoltă viguros şi au culoare verde, din cauza că rădăcinile nu sunt atacate.

Plantele bolnave nu se deosebesc de cele sănătoase, iar tumorile se observă târziu, dacă aplecăm tulpinile într-o parte sau în timpul recoltării cartofilor.

Prevenirea și combaterea rapănului cartofului

Rotaţia solelor şi asolamentul; pe solurile utilizate timp
de câţiva ani la producerea cartofului, probabilitatea declanşării bacteriozei sporeşte multiplu.

Revenirea culturilor de cartof pe acelaşi teren numai după 3-4 ani. Folosirea tuberculilor proveniţi din culturi sănătoase sau tuberculilor dezinfectaţi.

Pe solurile alcaline (pH peste 7-7,4) trebuie administrate îngrăşăminte acide: sulfatul de amoniu, sulfatul de potasiu şi superfosfatul; se va evita fertilizarea cu azot.

Înnegrirea bazei tulpinii și putregaiul umed al tuberculilor (Erwinia amylovora)

Iniţial, bacterioza apare pe plantele din câmp, pe organele aeriene, şi apoi pe tuberculi în timpul recoltării şi depozitării lor.

La începutul lunii iunie, plantele infectate de timpuriu au frunzele mai mici, cu o uşoară răsucire a marginilor
frunzelor spre centrul nervurii, îngălbenite, şi tulpinile mai scurte decât la plantele sănătoase.

Ramurile sunt apropiate de tulpini şi întreaga tufă a cartofului apare ca strânsă şi adunată în sus.

Simptomul principal, după care se dă denumirea bolii, este înnegrirea bazei tulpinii: în porţiunea înnegrită tulpinile sunt mai subţiri, putrezesc uşor, iar plantele atacate pot fi smulse cu uşurinţă.

Dacă se face o secţiune prin tulpină în dreptul porţiunii atacate, se observă prezenţa unor puncte negre.

Pe timp relativ umed şi temperaturi optime, bacterioza înaintează cu rapiditate, încât după 3-5 zile de la producerea infecţiei tulpinile se ofilesc şi cad la pământ, fără să mai manifeste simptome treptate de îmbolnăvire.

Prevenirea și combaterea înnegririi bazei tulpinilor de cartof

Aplicarea îngrăşămintelor fosfatice mărește rezistenţa plantelor. Plantatul la adâncimea corespunzătoare şi la timpul optim favorizează răsărirea rapidă şi micșorează pericolul infecţiilor.

Înainte de depozitare se face trierea tuberculilor de cartof, înlăturându-se cei bolnavi, loviţi sau răniţi.

În timpul păstrării, boala se extinde şi trece de la tuberculii infectaţi din câmp la cei sănătoşi cu care au fost depozitaţi împreună, din aceste considerente se face depozitarea separată.

Putregaiul uscat al tuberculilor de cartof (Fusarium solani)

Atacul se manifestă prin producerea de ofilire în masă a plantelor și chiar pieirea lor, plantele prezentând un ritm încetinit de creștere, ceea ce se observă printr-o neuniformitate a înălţimii plantelor.

Tuberculii atacaţi au pulpa apoasă, putrezesc, frunzele se ofilesc, se îngălbenesc și se usucă, iar tulpinile ca și tuberculii prezintă o brunificare a vaselor conducătoare.

Tuberculii infestaţi prin răni prezintă, mai întâi, o încreţire
și brunificare a zonei afectate, apoi coaja se încreţește, formând cercuri neregulate în zona brunificată și uscată, zonă ce se scufundă.

Plante-gazdă: ciupercă, afectează plantaţiile de solanacee, dar şi alte specii.

Infecţia este mai severă atunci când temperaturile depășesc 27°C, pe vreme caldă și umedă cu peste 90% din UR.
Modul de răspândire: prin apă, echipamente de grădină, mecanic sau uneori prin dăunători.

Măsuri de prevenire-combatere: similare combaterii rizoctoniozei (Rhizoctonia solani).

Virusul x sau mozaicul x al cartofului (Solanum virus 1 syn. Marmor dubium)

Virusul X al cartofului pe vreme cu puţin soare şi umedă, înainte de înflorit, apare pe frunze sub formă de o mozaicare slabă, caracterizată prin decolorarea uşoară a ţesuturilor frunzelor dintre nervurile principale, vizibilă prin transparenţa limbului foliar.

La plantele în plină creştere se observă decolorări mai evidente şi pete de mozaic. Uneori simptomele de mozaic pot fi însoţite de rugozităţi şi încreţiri ale limbului.

În timpul verii, plantele virozate își pot reveni la culoarea normală, fiind însă numai aparent sănătoase, deoarece
infecţia persistă în ţesuturi.

În cazul tulpinilor mai virulente, pe suprafaţa limbului, pe peţiol şi pe tulpini, apar pete necrotice de forme şi dimensiuni diferite.

Virusul este deosebit de rezistent, neomogen după numărul de tulpini pe care le produce, în sucul de cartofi persistă
250 de zile, iar în frunze la temperaturi de – 20°C chiar 12 luni.

Simptomele dispar vara pe căldură la temperaturi mai mari de +24°C, boala fiind complet mascată, la fel ca şi la temperaturi sub 10°C, pentru ca în toamnă să se observe zone necrotice pe limb sau pe peţiol.

Metode de prevenire și combatere

Plantarea de material semincer certificat, devirozat – liber
de virusul X. Asolament şi revenirea culturii de cartofi pe aceeaşi solă peste 5 ani.

Cultivarea soiurilor timpurii şi extratimpurii şi aplicarea de măsuri agrofitotehnice care să grăbească vegetaţia. Plantarea de tuberculi liberi de virusuri şi combaterea insectelor vector.

Virusul y sau mozaicul rugos al cartofului (Solanum virus 2 syn. Marmor upsilon)

Mozaicul Y produce simptome foarte variate, în
funcţie de plantă, de condiţiile de mediu şi de tulpina de virus.

Pe frunzele bazale se observă apariţia unor pete mici, neregulate, colţuroase, brun-negricioase, ulterior pe tulpini şi peţiol.

De-a lungul nervurilor se observă dungi longitudinale brun-negricioase, în dreptul cărora ţesuturile se necrozează. Frunzele virozate sunt mai mici decât cele normale, sunt casante, cu vârful îndoit spre interior şi cu limbul încreţit.

Frunzele de la bază şi de la mijloc se usucă mai devreme şi cad, iar în cele din urmă rămân pe tulpină câteva frunze în vârf, care şi ele prezintă simptome de mozaic şi sunt încreţite.

Plantele atacate formează un număr mic de tuberculi, cu dimensiuni mici, iar pe suprafaţa tuberculilor se detestă prin pete caracteristice concentrice cu marginea brun- întunecată.

Viroză gravă a cartofului, cu infecţii transmise de 40 de specii de afide; în frunze incubaţia are loc la 20°C, la umiditate 95%, timp de 12 ore, pe timp de primăveri ploioase.

În condiţii de ploi reci de vară, poate reduce producţia cu 50%.

Modul de răspândire: cu materialul săditor de la un an la altul; cu păduchii de la o plantă la alta; mecanic – mașini agricole, unelte, echipamentele muncitorilor.

Măsurile de prevenire și combatere sunt similare celor aplicabile Virusului X al cartofului.

Sursa foto: link.springer.com

Luminița Crivoi
Director Dezvoltare @ Agrobiznes

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Ultimele știri

Variola la păsări – cum evităm răspândirea bolii. Tratament

O problemă actuală în perioada rece a anului, și anume toamna, este variola la păsări. Această boală este des...
- adv -spot_img

Numărul focarelor de pestă porcină africană a urcat la 620

Numărul focarelor active de pestă porcină africană (PPA) a urcat la 620 în această săptămână, de la 611 săptămâna...

Platformă de colectare a gunoiului de grajd de aproape două milioane lei

Crescătorii de animale din comuna Smeeni, judeţul Buzău, au la dispoziţie o platformă de colectare a gunoiului de grajd,...

Noi pe Facebook

De citit

Criza din sectorul european al îngrăşămintelor se extinde după ce o altă firmă a redus producţia

Un alt producător european de îngrăşăminte a decis să...

Comentarii recente

- adv -spot_img

S-ar putea să te interesezeRELAȚIONATE
Recomandările redacției