14.4 C
București
luni, 14 iunie, 2021

-

HomepageAnaliticaBoala infecţioasă la oi şi la capre “Agalaxia contagioasă”

Boala infecţioasă la oi şi la capre “Agalaxia contagioasă”

Agalaxia contagioasă a oilor şi a caprelor (Răsfugul alb) este o boală infecţioasă produsă de Mycoplasma agalactiae, manifestată anatomoclinic prin oprirea secreţiei lactate, tulburări oculare şi locomotorii.

Caracterele epidemiologice

Sunt receptive la boală atât oile cât şi caprele în lactaţie, iar mai puţin receptivi sunt berbecii şi tineretul ovin.

Sursa principală de infecţie o reprezintă animalele bolnave şi cele trecute prin boală, care elimină prin secreţii şi excreţii micoplasme (mai ales prin lapte).

Sursele secundare de infecţie sunt apa, aşternutul şi furajele contaminate. Boala este foarte contagioasă şi, odată intrată într-o turmă, îmbracă un caracter staţionar.

Tabloul anatomoclinic

Boala evoluează printr-una din următoarele forme clinice: acută, subacută şi cronică. Forma acută, destul de rară ca frecvenţă, se manifestă cu febră, stare de abatere şi moartea în 6-7 zile.

Forma subacută este forma evolutivă cea mai des întâlnită, poate prezenta localizări mamare, articulare şi oculare.

Localizarea mamară se exprimă prin:

  • Mamită cu evoluţie benignă: oile afectate prezintă sensibilitatea ugerului, scăderea producţiei de lapte, laptele are aspect apos, lăsat în repaus se separă, formând un depozit grunjos şi o parte lichidă de culoare verde murdar, gustul fiind sărat.
  • Mamită cu evoluţie gravă: oile afectate prezintă febră, tulburări generale, agalaxie (lipsa secreţiei lactate, de unde şi denumirea bolii). Se mai constată edemul cald, dureros şi dur al glandei mamare. Din uger se poate mulge o secreţie apoasă, galben-verzuie, cu aspect vâscos sanguinolent şi gust sărat. Uneori, ugerul se atrofiază, prezintă induraţii, şi chiar abcese.

Durata bolii, în localizarea mamară, este de 1-2 săptămâni, după care ugerul de obicei se reface, dar producţia de lapte rămâne compromisă.

Localizarea articulară este mai rară, ea putând evolua în asociere cu localizarea mamară. Se constată şchiopături precedate de edeme calde, dureroase, localizate la articulaţiile tarsiene sau carpiene.

La tineret apar poliartrite. Durata bolii este de 2-7 săptămâni, dacă nu apar complicaţii care pot produce anchiloze.

Localizarea oculară afectează, de regulă, un singur ochi, se manifestă cu lăcrimare, conjunctivită, lumina deranjează, motiv pentru care animalul ţine ochiul închis.

Pe globul ocular apar zone de opacifiere ale corneei şi chiar ulcere corneene care duc la pierderea globului ocular.

Forma cronică este foarte rară, se manifestă prin slăbire progresivă, noduli în parenchimul mamar, atrofia glandei mamare.

Diagnosticul bolii

Pentru confirmarea diagnosticului este necesar examenul de laborator. În acest scop se recoltează şi se trimit probe de lapte, lichide articulare, uneori oculare, în eprubete sterile, care trebuie să ajungă la laborator în timpul cel mai scurt.

În laborator se face examenul bacteriologic şi proba alcalinităţii laptelui.

Citește și De ce ologesc caprele – cauze și tratament accesând acest link.

Profilaxia şi combaterea

Boala poate fi prevenită dacă se aplică atât măsuri generale, nespecifice, cât şi măsuri specifice.

Profilaxia nespecifică constă în interzicerea contactului turmei, la păşune sau adăpat, cu animale bolnave, procurarea de animale numai din efective indemne, respectarea carantinei profilactice de 21 de zile, la introducerea de animale noi în turmă.

Profilaxia specifică (imunoprofilaxia) se realizează cu ajutorul vaccinului contra agalaxiei contagioase a oilor şi caprelor (Agavac), obţinut din mai multe tulpini de Mycoplasma agalactiae, inactivate cu formol şi căldură şi adsorbite pe hidroxid de aluminiu.

În zonele în care boala a fost semnalată în ultimii ani, se recomandă vaccinarea oilor mame la jumătatea perioadei de gestaţie, iar la restul efectivului (berbeci şi tineret), pe parcursul lunii mai.

Vaccinul se inoculează subcutanat, în doză de 1 ml, indiferent de vârsta şi talia animalului. Imunitatea se instalează după 10-14 zile şi durează un an.

Dacă boala a apărut, se va face examenul clinic al tuturor animalelor în timpul mulsului, pentru depistarea oilor bolnave şi izolarea lor în vederea tratamentului.

Animalele bolnave se tratează, în funcţie de localizare, cu antibiotice cu spectru antimicoplasmic (tylosină, lincospectin).

În localizarea mamară se recomandă mulgerea de trei ori pe zi şi infuzii cu antibiotice în mamelă. În forma articulară, se fac aplicaţii locale cu tinctură de iod. În forma oculară, se aplică unguente cu antibiotice.

Se va face vaccinarea de necesitate a animalelor clinic sănătoase din efectivele infectate. Se fac dezinfecţii în saivane şi padocuri.

Animalele vindecate se introduc în turmă la sfârşitul sezonului de lactaţie. Timp de un an, în turmele infectate, nu se vor introduce animale noi nevaccinate.

Sursa foto pxhere.com

Elena Balamatiuc
Redactor @ Agrobiznes

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Ultimele știri

Coccidioza la păsări – motivul diareii cu sânge

Este primăvara și, cum am menționat în articolul precedent, este sezonul în care sunt cumpărați puii de găină. Împreună cu bucuriile...
- adv -spot_img

Păduchele lânos – cauza apariției „pufului alb” pe pomi

Păduchele lânos Eriosoma lanigerum (pop. păduche de sânge) este o specie care în condițiile regiunii noastre atacă mărul, mai...

Sturionii – creștere în sistem intensiv. Avantaje, cerințe

Sturionii fac parte din familia Acipenseridae și cuprind 4 genuri, cu circa 25 de specii. Sunt pești cu sheletul parțial cartilaginos. Sturionii...

Noi pe Facebook

De citit

Comentarii recente

- adv -spot_img

S-ar putea să te interesezeRELAȚIONATE
Recomandările redacției