Virusurile provoacă boli extrem de grave la plante, care afectează atât dezvoltarea acestora, cât și cantitatea și calitatea recoltei.
Având o structură foarte simplă, virusurile sunt sensibile la condiţiile nefavorabile ale mediului ambiant. Cu toate acestea, continuitatea lor în natură este determinată de numeroase căi de transmitere (vectori):
Simptomele bolilor provocate de virusuri
După pătrunderea în plante, virusurile provoacă dereglarea metabolismului, iar ca urmare se înregistrează transformări esenţiale în morfologia, anatomia şi fiziologia plantei gazdă. Se reduce ritmul de creştere, ceea ce determină o talie mai mică a plantelor virozate.
Simptome ce apar pe frunze: decolorarea, necrozarea, deformarea sau reducerea dimensiunilor frunzelor.
Simptome ce apar pe tulpină: reducerea ritmului de creştere şi scurtarea internodurilor. Plantele rămân mai mici, au ramuri cu nodurile mai apropiate sau cu frunzele adunate în rozete.
Simptome ce apar pe fructe: virozele se manifestă sub formă de pete inelare (Prunus virus 7), petrificarea fructelor de păr (pear stony pit), excrescenţe (peach wart).
Simptome ce apar pe rădăcini: semnele patografice ale virozelor sunt mai puţin cunoscute şi se manifestă prin necrozarea şi distrugerea rădăcinilor, dimensiuni mai reduse sau îndesirea lor.
Peste iarnă microorganismele fitopatogene pot rezista:
- în plantele bolnave (Prunus virus 7, Vitis virus 1);
- în resturi de plante infectate (Nicotiana virus 1);
- în materialul săditor şi semincer (Prunus virus 7, Vitis virus 1, Solanum virus 2, Beta virus 2, Beta virus 4);
- în sol (Nicotiana virus);
- în corpul vectorilor (Lycopersicum virus 3 iernează în corpul insectei vector-Thrips tabaci) etc.
Află Cum să combați ecologic bolile și dăunătorii la legume.
