Cercetătorii dezvoltă bacterii capabile să transforme azotul din atmosferă în compuși pe care porumbul și grâul îi pot utiliza pentru creștere.
Tehnologia ar putea reduce dependența fermierilor de îngrășămintele minerale, iar unele produse sunt deja comercializate. Noile generații de microorganisme modificate genetic sunt însă în diferite etape de dezvoltare și testare.
O analiză publicată pe 10 noiembrie 2026 în revista Nature Biotechnology prezintă progresele realizate și principalele dificultăți care împiedică utilizarea pe scară largă a acestor microorganisme la culturile cerealiere.
Lucrarea este semnată de specialiști ai companiei americane Switch Bioworks, împreună cu cercetători de la Universitatea Oxford, Universitatea Wisconsin–Madison, Universitatea Federală Paraná din Brazilia și John Innes Centre din Regatul Unit.
Autorii consideră că noile tehnologii ar putea înlocui, în viitor, o parte importantă din fertilizarea azotată convențională. Totuși, publicația este o analiză a direcțiilor de cercetare.
Cum pot bacteriile să furnizeze azot cerealelor
Azotul este esențial pentru dezvoltarea plantelor, participând la formarea proteinelor, a clorofilei și a altor compuși necesari creșterii și producției.
Deși aproximativ 78% din atmosferă este alcătuită din azot molecular, plantele nu îl pot utiliza direct. Acesta trebuie transformat în forme asimilabile, precum amoniul sau nitratul.
În natură, anumite bacterii realizează acest proces prin fixarea biologică a azotului, folosind o enzimă numită nitrogenază.
Leguminoasele, precum soia, mazărea și lucerna, pot forma asocieri specializate cu asemenea bacterii, inclusiv în nodozitățile radiculare.
Porumbul și grâul nu dispun de acest tip de simbioză, deși pot beneficia, în anumite condiții, de activitatea microorganismelor din sol.
Contribuția acestora este însă variabilă și, de regulă, insuficientă pentru asigurarea necesarului de azot al culturilor intensive.
De aceea, cercetătorii încearcă să dezvolte bacterii care pot furniza cantități mai mari și mai constante de azot direct în apropierea rădăcinilor.
De ce este dificilă producerea azotului cu ajutorul bacteriilor
Una dintre principalele probleme este consumul ridicat de energie necesar fixării azotului atmosferic. În mod natural, bacteriile utilizează o mare parte din azotul fixat pentru propria dezvoltare.
Pentru ca plantele să beneficieze de cantități mai mari, cercetătorii încearcă să determine microorganismele să elibereze mai mult amoniu în zona rădăcinilor.
Dar bacteriile care consumă prea multă energie pentru fixarea și eliberarea azotului pot avea probleme de creștere și supraviețuire.
Acest lucru le reduce capacitatea de a coloniza rădăcinile și de a concura cu microorganismele deja prezente în sol.
Astfel, o bacterie care funcționează eficient în laborator nu va avea neapărat aceeași eficiență în câmp, unde temperatura, umiditatea, disponibilitatea nutrienților și comunitățile microbiene variază considerabil.
Noua abordare: bacteriile se stabilesc pe rădăcini, apoi activează producerea azotului
Compania americană Switch Bioworks dezvoltă o tehnologie bazată pe microorganisme modificate genetic, prevăzute cu un mecanism de control al activității de fixare a azotului.
Principiul este separarea a două etape.
Mai întâi, bacteriile colonizează rădăcinile plantelor și formează populații suficient de numeroase.
Ulterior, un mecanism genetic programat activează producerea și eliberarea amoniului, astfel încât energia microorganismelor să fie direcționată către acest proces după stabilirea lor pe rădăcini.
Compania încearcă astfel să rezolve una dintre limitările importante ale fertilizării biologice.
În iunie 2026, Switch Bioworks a anunțat începerea testelor în câmp, după obținerea autorizațiilor necesare din partea autorităților americane USDA și EPA.
Experimentele, începute în luna mai, se desfășoară în mai multe locații agricole din regiunea Midwest, pe culturi de porumb.
În septembrie, compania a obținut și aprobarea autorităților braziliene pentru a avansa către testarea microorganismelor în câmp.
Un alt pas a fost făcut pe 13 octombrie 2026, când Switch Bioworks și Bayer Crop Science au anunțat un parteneriat strategic pentru dezvoltarea unor noi produse biologice destinate agriculturii.
Cât azot pot furniza bacteriile? Există deja rezultate măsurabile
Un reper important provine dintr-o cercetare separată, realizată cu bacterii dezvoltate de compania Pivot Bio.
Un studiu publicat în noiembrie 2024 în revista Scientific Reports a analizat două tulpini bacteriene editate genetic, din speciile Klebsiella variicola și Kosakonia sacchari.
Cercetătorii au utilizat experimente de laborator și teste în câmp pentru a verifica dacă microorganismele pot fixa azotul atmosferic și îl pot transfera porumbului.
În unele experimente a fost folosit azot marcat izotopic cu ¹⁵N, metodă care permite urmărirea azotului provenit din atmosferă.
Rezultatele au arătat că produsul experimental formulat ca PIVOT BIO PROVEN 40 a furnizat, în medie, aproximativ 21 kg de azot la hectar, conform estimărilor realizate până la începutul perioadei reproductive a porumbului.
Testele au indicat și potențialul de a reduce parțial fertilizarea minerală, limitând riscul pierderilor de producție.
Totuși, rezultatele au variat între locații și ani agricoli, iar estimările privind cantitatea de azot furnizată au prezentat incertitudini.
De asemenea, trebuie precizat că tehnologia Pivot Bio este diferită de mecanismul genetic programat dezvoltat de Switch Bioworks.
Cercetătorii modifică și grâul pentru a atrage bacteriile benefice
O altă direcție urmărește modificarea caracteristicilor plantelor, astfel încât acestea să favorizeze activitatea microorganismelor fixatoare de azot.
În august 2025, cercetători de la Universitatea California, Davis, au publicat în Plant Biotechnology Journal un studiu privind modificarea genetică a grâului prin tehnologia CRISPR.
Cercetătorii au modificat anumite gene pentru a crește producția de apigenină, un compus natural care poate favoriza dezvoltarea bacteriilor benefice în apropierea rădăcinilor.
Apigenina eliberată de plante a stimulat formarea unor structuri microbiene numite biofilme, care protejează enzima nitrogenază de oxigen și favorizează fixarea biologică a azotului.
În experimentele realizate în seră, plantele modificate au prezentat un conținut mai ridicat de azot și producții de boabe mai mari decât plantele nemodificate, atunci când disponibilitatea azotului a fost limitată.
Rezultatele sunt promițătoare, dar nu demonstrează încă eficiența acestei abordări în exploatații agricole comerciale.
Ar putea bacteriile să înlocuiască jumătate din îngrășămintele azotate?
Într-un material publicat pe 11 noiembrie 2026 de revista Nature, cercetătorii estimează că, pe termen lung, microorganismele îmbunătățite prin biotehnologie ar putea permite înlocuirea a până la 50% din fertilizarea azotată sintetică.
Pentru atingerea acestuia ar fi necesare bacterii care să furnizeze cantități importante de azot în mod constant, în diferite condiții pedoclimatice, fără afectarea producției și la costuri competitive.
O altă provocare este demonstrarea faptului că azotul fixat de microorganisme ajunge efectiv în plante. Creșterea producției nu reprezintă, singură, o asemenea dovadă, deoarece bacteriile pot stimula dezvoltarea culturilor și prin alte mecanisme.














