Apele uzate ar putea deveni o sursă suplimentară de potasiu pentru agricultură, însă tehnologiile analizate sunt încă predominant la nivel de laborator.
Este concluzia unei analize publicate în Environmental Science and Ecotechnology de Cora Eichholz și Heidrun Steinmetz, cercetătoare la RPTU Kaiserslautern-Landau, Germania.
Lucrarea examinează 110 publicații științifice despre sursele de potasiu, tehnologiile de recuperare și îngrășămintele care pot fi obținute.
De ce este luată în calcul această resursă
Potasiul susține creșterea plantelor, reglarea apei și rezistența la stres. În prezent, agricultura depinde în principal de săruri potasice extrase din zăcăminte, concentrate într-un număr redus de țări.
Stațiile de epurare se concentrează de regulă asupra azotului și fosforului, în timp ce o parte importantă din potasiu rămâne nevalorificată.
Dintre publicațiile analizate, 61 descriu experimente de laborator, iar 11 prezintă teste la scară pilot. Aproximativ 34% folosesc soluții sintetice, care nu reproduc întreaga complexitate a apelor uzate.
Printre metodele investigate se numără precipitarea struvitului de potasiu, electrodializa și schimbul ionic. Rezultatele obținute în condiții diferite nu pot fi comparate direct, avertizează prezentarea cercetării.
Sursa determină tipul de îngrășământ
Studiul indică faptul că fluxurile concentrate, precum urina colectată separat și digestatul lichid, sunt potrivite pentru obținerea unor îngrășăminte solide cu mai mulți nutrienți, inclusiv struvit de potasiu.
Fluxurile municipale mai diluate pot fi investigate pentru produse lichide sau cu un singur nutrient, după concentrarea și separarea adecvată.
Prezența amoniului și sodiului poate îngreuna separarea potasiului. Alte dificultăți țin de depunerile pe echipamente, consumul de energie și stabilitatea proceselor în timp.
Cercetătoarele cer teste prelungite cu ape uzate reale și evaluarea impactului asupra mediului pe întregul ciclu de viață.
Produsul final trebuie verificat pentru contaminanți, inclusiv metale grele și micropoluanți organici, și evaluat în raport cu cerințele aplicabile îngrășămintelor.
