Musculița albă de seră – Trialeurodes vaporariorum atacă peste 200 de specii de cultură, preferând vânăta, tomatele, ardeiul gras, castravetele și alte legume importante.
Dacă în zonele temperate musculiţa nu iernează în câmp deschis, apoi în seră și solar supravieţuiește în prezenţa plantelor-gazdă și se dezvolta fără pauze; astfel devenind una din cele mai dăunătoare insecte.
Musculița albă de seră dezvoltă mai multe generaţii pe an. Acestea ajungând la numărul maxim în anii secetoși sau cu o umiditate redusă în sere. În general, pentru majoritatea insectelor dăunătoare o umiditate scăzută a aerului favorizează dezvoltarea.
Femelele depun ouăle sub frunze, frecvent în formă de inel sau semiinel. După o săptămână, din ou iese larva migratoare.
Durata dezvoltării unei larve este de 25-30 de zile la tempartura de 21°C, sau mai repede cu câteva zile, dacă temperatura crește.
Daunele produse de musculița albă de seră
Adulții și larvele sunt sugătoare de sucuri celulare, lasă în urma atacului roua-de-miere pe suprafața frunzelor, pe fructe. Roua-de-miere este un mediu perfect pentru dezvoltarea ciupercilor (genurile Capnodium, Alternaria, Fusarium, Penicillium etc.).
Frunzele atacate se îngălbenesc, se usucă şi cu timpul cad; la atacuri puternice, plantele se usucă în masă, recolta fiind compromisă.
Mai mult, musculița albă de seră este și un transmițător de virusuri la plante, astfel favorizând dezvoltarea virozelor.
Atenție! Numărul de musculiţe albe de seră din capcane nu oferă mereu informaţie reală despre densitatea populaţiei. Astfel, determinarea numărului de tratamente nu trebuie să se bazeze numai pe aceste date.
Cu toate acestea, capcanele de culoare galbenă sau albastră pot fi utile în monitorizarea dăunătorului.
Cum prevenim răspândirea musculiței albe de seră
Începeți de la alegerea locului corect pentru construcția serei: este recomandată înfiinţarea serei la 2-3 km de câmpurile cu solanacee. În plus, este recomandată combaterea buruienilor.
Semănați în jurul serei ceapă, usturoi, morcov, sfeclă, porumb, cereale etc., adică culturi pe care nu se dezvoltă musculiţa.
După fiecare ciclu de vegetaţie se face dezinsecția generală a serelor industriale cu insecticide. În plus, este recomandată dezinfecția solului o dată la doi ani.
Dacă ați găsit în seră plante atacate – înlăturați-le imediat atât pe acestea, cât și cele din jur.
La intrările în sere și ferestrele de aerisire se instalează plase specializate (similar tifonului) împotriva insectelor de dimensiuni foarte mici.
Sfaturi de combatere a musculiței albe de seră în condiții de casă:
Pentru control pe suprafețe mici, dacă nu doriți să utilizați tratamente chimice pentru controlul dăunătorilor, țineți cont de aceste câteva sfaturi:
- înlăturați buruienile – acestea ar putea fi plante gazdă.
- stimulați populațiile de insecte utile – buburuzele, crizopele și altele vă vor fi utile consumând, iar unele parazitând, dăunătorii. Detalii despre Entomofagii – insectele ce vă ajută să controlați dăunătorii la legume.
- aplicați un mulci reflectorizant de aluminiu la începutul sezonului, în special în jurul culturilor cum ar fi roșiile și ardeii. Mulciul reflectorizant îngreunează localizarea de către muștele albe a gazdelor lor preferate.
- utilizați produse pe bază de ciupercile Beauveria bassiana. Citiți mai multe despre Ciupercile entomopatogene Beauveria bassiana – cum controlează dăunătorii.
- pulverizați la prezența dăunătorului plantele cu produse pe bază de ulei de neem. Vezi mai multe despre Uleiul de Neem – insecticid organic. Cum îl utilizăm corect.
- unii grădinari fac simple puliverizări cu un jet de apă sub presiune, dar eficiența acestora este redusă.
Combaterea musculiței albe de seră fără insecticide
Puteți utiliza capcane galbene lipicioase, pe acestea se îngrămădesc rapid mai mulți dăunători.
Musculița albă de seră are mai mulți prădători naturali, cum ar fi: viespile parazitoide (Encarsia formosa), ploșniţele prădătoare (Macrolophus pygmaeus), acarienii prădători (Amblydromalus limonicus, Amblyseius swirskii) și preparatul biologic Verticillin pe baza ciupercii Verticillium lecanii sub formă de pulbere umectabilă și altele.
Musculița albă de seră – tratamente cu produse chimice
Legumicolele din seră se recoltează la 2-3 zile pentru consum recent în stare crudă, astfel la necesitate se aplică preparate chimice cu grad de toxicitate foarte redus, până la înflorirea plantelor.
Solanaceele din câmp deschis nu se stropesc cu preparate chimice, fiindcă cele aplicate împotriva altor insecte dăunătoare menţin populaţiile musculiţei sub pragul economic de dăunare.
Dacă populaţiile vor depăși PED, atunci în culturile de tomate, vinete, ardei și altele se vor aplica produse omologate, cum ar fi cele ce conțin acetamiprid (de ex. Mospilan), ciantraniliprol+ acibenzolar-s-metil (Minecto Alpha prin picurare), deltametrin (Faster Delta), tau-fluvalinat (Makrik 2F) sau alte produse disponibile pe piață.
La posibilitate se pot amesteca două produse din grupe diferite. În perioada de fructificare, se vor aplica tratamente numai cu preparate biologice.
Condiţie obligatorie la tratamente chimice prin pulverizare este pulverizarea dedesubtul frunzelor, fiindcă acolo se localizează musculiţa și formează colonii: astfel și eficacitatea devine mai înaltă.
Există rase de musculiţă rezistente la una sau altă substanţă chimică, de aceea, pentru păstrarea eficacităţii insecticidului, trebuie de aplicat strategia de evitare a dezvoltării rezistenţiei sau așa-numita „rotaţie” a grupelor de substanţe chimice.
După o stropire cu un insecticid, vor muri doar stadiile sensibile care au fost prezente în momentul tratării sau în perioada cât substanţele chimice rămân active.
În celelalte stadii de dezvoltare, dăunătorul supravieţuiește și continuă să dăuneze. Astfel, poate apărea necesitatea de a repeta tratamentele chimice la un interval de câteva zile şi numai la o avertizare precisă.
