Românii continuă să prefere carnea de porc și pasăre, în timp ce vita, oaia și capra rămân alegeri ocazionale, mai ales din motive de preț și tradiție culinară.
Aceasta este una dintre principalele concluzii ale analizei realizate de Daniel Botănoiu, președintele Asociației Fermierilor din România (AFR), care atrage atenția asupra dezechilibrelor structurale dintre producția internă și consumul național.
Carnea de porc – aliment de bază al românilor, dar dependent de importuri
Carnea de porc ocupă primul loc în alimentația românilor, cu un consum mediu anual de aproximativ 37,5 kg/persoană, însă România produce intern doar circa 25% din această cantitate.
Restul provine din importuri, în special din Spania, Germania, Ungaria și Polonia, pe fondul declinului producției cauzat de pesta porcină africană.
„România importă aproximativ 75% din consumul de carne de porc, iar acest lucru contribuie semnificativ la deficitul comercial agroalimentar. Efectivul de suine este estimat la 3,2 milioane de capete, cu o producție de aproximativ 27.000 tone, în timp ce deficitul intern depășește 4 milioane de carcase”, avertizează Botănoiu.
Pentru redresarea sectorului, specialistul recomandă investiții în ferme moderne de reproducție, lanțuri locale de procesare și măsuri stricte de biosecuritate, astfel încât valoarea adăugată să rămână în economia națională.
Vezi și Exporturile de carne de porc din UE au crescut cu 1,6%.
Carnea de pasăre – lider incontestabil în preferințele românilor
Carnea de pasăre este „liderul incontestabil” al pieței românești, afirmă președintele AFR. Consumul mediu a ajuns la 28 kg/persoană/an, în creștere constantă din 2015, iar peste 90% din producție este autohtonă.
Puiul este preferat de 7 din 10 români, fiind gătit de mai multe ori pe săptămână.
„Accesibilitatea prețului și adaptabilitatea în bucătăria românească explică popularitatea ridicată. Producția și consumul cresc anual cu aproximativ 3%, menținând România printre liderii regionali”, subliniază Botănoiu.
Pentru consolidarea pieței interne, el recomandă fermierilor comunicarea transparentă a metodelor de producție, participarea în cooperative pentru a-și spori puterea de negociere și diversificarea canalelor de vânzare – de la piețe și vânzări directe, până la parteneriate cu restaurante.
Carnea de vită – consum scăzut, potențial ridicat
Cu doar 3 kg/persoană/an, România se află printre țările cu cel mai mic consum de carne de vită din Uniunea Europeană, de trei ori sub media europeană de 9 kg/persoană. Țări precum Irlanda, Franța sau Danemarca depășesc 10 kg/an.
„Prețurile ridicate și preferința pentru carnea de porc și pasăre limitează cererea. Carnea de vită rămâne un produs de nișă, asociat cu ocazii speciale”, explică Daniel Botănoiu.
Efectivele de bovine se ridică la 1,9 milioane de capete, dintre care 1,1 milioane sunt vaci, iar producția de carne de vită este de 6.700 tone.
Pentru creșterea eficienței, Botănoiu recomandă optimizarea hrănirii și a bunăstării animalelor, o dietă echilibrată pe bază de cereale și proteine, și controale veterinare periodice.
Totodată, diversificarea produselor – burgeri, cârnați, carne tocată premium – și parteneriatele cu restaurantele pot stimula cererea internă și sprijini fermierii locali.
Carnea de oaie și capră – resursă locală insuficient valorificată
Deși România are unul dintre cele mai mari efective de ovine și caprine din Uniunea Europeană – peste 15 milioane de capete –, consumul intern de carne de oaie rămâne scăzut și ocazional, la doar 2,3 kg/persoană/an, fiind concentrat aproape exclusiv în perioada Paștelui.
În comparație, media europeană este de 1,3 kg/persoană, însă în Franța și Irlanda se depășesc 3 kg/persoană.
„Deși producem peste 4.500 tone de carne de oaie, consumul intern nu reflectă acest potențial. Este nevoie de campanii susținute de promovare și de o mai bună valorificare a resurselor locale”, a spus președintele AFR.
Pentru creșterea randamentului, el recomandă investiții în ferme moderne, management atent al reproducției, evitarea consangvinizării și utilizarea furajelor bogate în proteine – fân de lucernă, trifoi, șroturi și cereale precum orz, porumb sau ovăz.
România în context european: schimbări lente, dar inevitabile
La nivel european, consumul mediu total de carne este de 75,8 kg/persoană/an, însă structura sa se modifică. Carnea de porc reprezintă 51% din total, cea de pasăre 28%, vită 17%, iar alte tipuri de carne doar 4%.
„Europa traversează o schimbare structurală în consumul alimentar, în care carnea de pasăre câștigă teren, iar cea de porc și vită se contractă sub presiunea costurilor și a conștiinței ecologice. Este o tranziție lentă, dar ireversibilă, către modele de producție și consum mai durabile”, subliniază Daniel Botănoiu.
În Uniunea Europeană, se estimează că până în 2035 consumul de carne de vită va scădea cu 6%, la 9,2 kg/persoană, iar cel de porc cu 0,4% anual, până la 30 kg/persoană.
Singurul segment cu tendință ascendentă rămâne carnea de pasăre, preferată pentru prețul competitiv și conținutul ridicat de proteine.
