Piața legumelor și fructelor rămâne una dintre cele mai dinamice și rezistente categorii din retailul de bunuri de larg consum (FMCG). În 2024, acest segment a reprezentat 8,1% din totalul cheltuielilor românilor.
Informația a fost obținută în urma unui studiu realizat de NielsenIQ, ce menționează că evoluția e susținută de creșterea interesului pentru produsele proaspete, locale și ecologice.
Legumele și fructele preferate de români
În topul preferințelor la categoria legume s-au situat roșiile, care au generat 17% din vânzările totale, urmate de cartofi (15,7%), ardei (10,8%), ciuperci (5,8%), castraveți (5,6%) și ceapă (5,5%).
La capitolul fructe, podiumul este dominat de banane (24%), mere (8,5%) și portocale (6,7%), urmate de lămâi (6,6%), struguri (6,4%) și pepeni (5,8%).
Aceste 12 produse au generat cea mai mare parte a vânzărilor din categorie, arată studiul NielsenIQ.
Retailul modern mizează pe producția locală
Creșterea vânzărilor a fost susținută și de strategia marilor retaileri de a promova produsele românești, mai ales în sezonul de vârf, când o parte dintre rețele reduc importurile până la zero pentru legumele și fructele disponibile pe plan intern.
„România are o piață de legume și fructe tot mai matură, dar încă dependentă de infrastructura logistică și de stabilitatea producției. Evoluția este spectaculoasă, însă provocarea rămâne planificarea strategică, adaptată cererii reale din piață. Doar prin date, colaborare și investiții sustenabile putem construi un sector competitiv și stabil pe termen lung”, a declarat Maria Hurduc, specialist FMCG.
Parteneriatele dintre retail și producători locali – motorul schimbării
În ultimii ani, relația dintre retailul modern și producătorii locali a devenit un pilon central al dezvoltării pieței.
Programe precum Filiere de Calitate, brandurile proprii și cooperativele agricole au creat un cadru de colaborare care oferă predictibilitate, investiții și suport tehnic fermierilor.
Această cooperare a dus la profesionalizarea lanțului de aprovizionare, de la selecția soiurilor potrivite pentru raft până la ambalare, logistică și standarde de calitate.
„Tot mai mulți producători își extind suprafețele, diversifică portofoliul și optimizează fluxurile de lucru. Rezultatul este o ofertă românească tot mai puternică și o dependență mai mică de importuri”, arată autorii studiului.
Creșterea segmentului bio și interesul pentru produse sănătoase
Agricultura ecologică din România continuă să se dezvolte, impulsionată de o nouă generație de fermieri care privesc acest domeniu ca pe un business sustenabil și profitabil.
Retailerii susțin această tendință prin extinderea gamei de produse bio și crearea unor linii dedicate de produse ecologice, utilizate ca instrumente de diferențiere și loializare.
În prezent, marile rețele listază peste 850 de articole ecologice românești, provenite în mare parte din ferme mici și medii orientate către consumatorii urbani.
Cererea pentru produse bio este în creștere constantă, iar interesul tot mai mare pentru alimentarea sănătoasă și produsele locale confirmă potențialul ridicat al acestui segment.
Pe termen mediu, ritmul de dezvoltare va depinde de investițiile în certificare, infrastructură și educația consumatorilor, factori care pot transforma agricultura ecologică într-un motor important al pieței de legume și fructe din România.
Provocări: vremea, infrastructura și prețurile
Deși piața dă semne clare de maturizare, ea rămâne vulnerabilă la factori externi.
Condițiile meteo instabile din 2025 au afectat grav producția de fructe – în special cireșe, piersici, nectarine și mere – marcând unul dintre cele mai slabe sezoane din ultimii 20 de ani.
În schimb, la culturi precum cartoful și pepenele, supraproducția a dus la scăderi de preț sub pragul de rentabilitate.
„Aceste fluctuații arată fragilitatea unui sector dependent de climă, sezonalitate și lipsa infrastructurii moderne de depozitare. În absența spațiilor de stocare la standarde europene, marfa trebuie vândută rapid, la prețuri mici, ceea ce generează pierderi pe întreg lanțul comercial”, avertizează realizatorii studiului.
De asemenea, lipsa sistemelor moderne de irigații limitează productivitatea chiar și în zonele fertile, subliniind nevoia de planificare integrată și investiții coordonate la nivel național.
