Diferite specii de plante sunt cultivate în calitate de îngrășăminte verzi pentru a îmbunătăți structura solului, a-l îmbogăți cu azot, a inhiba creșterea buruienilor. Există însă specii ce vă pot ajuta să dezinfectați solul, reducând numărul dăunătorilor sau bolile.
Îngrășămintele verzi pot fi cultivate în calitate de culturi succesive (se seamănă după recoltarea culturii de bază) sau în benzi (printre rândurile plantei de cultură), în funcție de starea câmpului și apa disponibilă.
Îngrășămintele verzi pot fi cultivate cu succes în asolamente legumicole, asigurând o bună fertilizare a solului.
În continuare, prezentăm cinci culturi ce vă pot ajuta să dezinfectați solul
Muștarul alb (Sinapis alba) ca îngrășământ verde
Muștarul alb este un îngrășământ verde de apreciat, deoarece reduce cantitatea de viermi sârmă din sol, reduce probabilitatea de apariție a manei și a rizoctoniozei.
Folosind dioxid de carbon din aer, muștarul îmbogățește solul cu substanțe organice, îmbunătățind în același timp friabilitatea, permeabilitatea la apă și aer, în special pe solurile grele argiloase și argiloase.
În plus, plantele de muștar sunt capabile să absoarbă macro și microelemente din sol care sunt inaccesibile altor plante, iar secrețiile rădăcinilor au, de asemenea, un efect fitosanitar puternic împotriva acumulării în sol, de exemplu, a unor astfel de boli comune ale cartofului, ca mana, rizoctonioza, rapănul cartofului sau fuzarioza.
Încorporarea în sol a muștarului la sfârșitul toamnei contribuie la moartea viermilor sârmă din cauza afectării condițiilor de iernare a dăunătorului.
Muștarul se dezvoltă rapid și, chiar și cu lipsă de căldură, în scurt timp poate forma o recoltă semnificativă de masă verde, care poate fi folosită ca îngrășământ verde, o sursă de materie organică pentru plante și microorganisme din sol.
Ridichea oleaginoasă (Raphanus sativus)
La ridichea oleaginoasă perioada de la începutul răsăritului până la înflorire este de aproximativ 40 de zile. Astfel, poate fi semănată, practic, în orice moment de la începutul primăverii până la sfârșitul toamnei.
Dacă este semănată la sfârșitul lunii iulie – începutul lunii august, atunci până la sfârșitul toamnei va avea timp să acumuleze suficientă masă verde.
Pentru semănat se amestecă un pachet de semințe (50 g) cu un pahar de nisip uscat, se împrăștie și se trece cu grapa. Adâncimea optimă de semănat este de 2-3 cm. Îngrășământul se încorporează în sol în faza de înflorire.
Ridichea oleaginoasă fixează bine azotul; în amestec cu măzărichea de primăvară (Vicia sativa L) și alte leguminoase, acumulează cantități semnificative de azot.
Ridichea oleaginoasă are și proprietăți fitosanitare – distruge agenții patogeni ai unor plante, suprimă activ nematozii. Datorită creșterii rapide, suprimă buruienile, chiar și pirul.
Rapița (Brassica napus) ca îngrășământ verde
Frunzele, tulpinile, florile și semințele de rapiță conțin uleiuri esențiale și acizi grași, care au rol preventiv împotriva acumulării dăunătorilor (viermi sârmă) și a bolilor (rizoctonioza, rapănul cartofului).
Rapița este cea mai pretențioasă dintre culturile crucifere semănate în calitate de îngrășăminte verzi. Are un sistem radicular profund și ramificat, suprimă dezvoltarea buruienilor.
La semănatul de primăvară, masa verde crește, dar nu înflorește. Primăvara ajunge la maturitate cu o lună mai târziu, dar este mai puțin pretențioasă în ceea ce privește condițiile de creștere.
Cercetările existente au arătat că rapița oleaginoasă folosită ca îngrășământ verde poate crește materia organică din sol și conținutul de fosfor disponibil biologic, îmbunătățind astfel fertilitatea solului.
Îngrășământul verde din rapiță are potențialul de a compensa utilizarea îngrășămintelor chimice. Cultură iubitoare de umiditate, dar nu tolerează stagnarea apei. Rapița de primăvară este mai rezistentă la secetă.
Semănați în a 2-a a 3-a decadă a lunii august rapița în calitate de îngrășământ. Semănată mai târziu, poate ierna prost, iar mai devreme, poate fi afectată de condițiile din timpul iernii.
Semințele de rapiță în cultura de primăvară sau vară sunt semănate de la sfârșitul lunii martie până în august, iar plantele sunt tăiate înainte de înflorire sau cosite pentru compost.
Semănăturile timpurii sunt mai productive. Rapița în calitate de îngrășământ poate fi semănată și vara. Adâncime de încorporare a semințelor 2-3 cm.
Facelia (Phacelia tanacetifolia Benth.)
Facelia este mai puțin afectată de secetă, umbră, îngheț (rezistă la temperaturi de până la -9°C). Suprimă buruienile.
Anumite studii indică faptul că facelia poate oferi o anumită supresie a nematozilor (de ex. nematodul sfeclei). Sistemul său radicular fibros, cu creștere rapidă, este eficient în captarea excesului de nitrați și fosfați înainte ca aceștia să se infiltreze în apele subterane.
În plus, facelia este atractivă pentru sirfide (utilizate în controlul mai multor dăunători, de exemplu al afidelor).
Facelia, dacă rămâne în faza de rozetă la sol, rezistă iarna, iar primăvara creează plante viguroase.
Se poate semăna toamna târziu, primăvara devreme, toamna după recoltare. Oferă rezultate bune în amestec cu culturi furajere cu creștere rapidă.
În forma sa pură, facelia oferă, de obicei, un randament mai mic de nutrienți decât atunci când este amestecată cu leguminoase.
Muștarul de câmp (Brassica campestris) ca îngrășământ
De obicei, muștarul se seamănă în a treia decadă a lunii august – prima decadă a lunii septembrie, astfel încât înainte de debutul înghețului să aibă timp să formeze un sistem radicular bine dezvoltat și 5-6 frunze.
La începutul primăverii, când solul se încălzește la peste +5°C, crește intensiv și atinge maturitatea de tăiere în 45-50 de zile. Randamentul de biomasă – până la 45 t/ha în condiții de umiditate suficientă.
Muștarul întârzie dezvoltarea buruienilor, crește fertilitatea solului, ucide microflora dăunătoare, influențează pozitiv creșterea, dezvoltarea și productivitatea culturilor ulterioare în asolament.
În general, secrețiile rădăcinilor de muștar alungă larva gândacului de mai, viermii sârmă și coropâșnița, iar leguminoasele, floarea soarelui, facelia, raigrasul protejează împotriva nematozilor.
