În România se aruncă bani pe subvenţii în agricultură, fără ca fermierul să fie condiţionat să se dezvolte, să comaseze suprafeţele, să gândească business-ul la nivel de cooperativă, de supermarket, nu la nivel de chioşc, a afirmat marţi analistul economic Iancu Guda.
El a subliniat că, în ultimii 30 de ani, în România s-au cheltuit pentru subvenţie în agricultură aproximativ 22 de miliarde de euro.
„De 30 de ani, în România am cheltuit pentru subvenţie în agricultură vreo 22 de miliarde de euro. Am cheltuit, n-am investit. Avem cea mai mare suprafaţă arabilă la suprafaţa ţării, cu cel mai fertil teren şi avem cea mai slabă productivitate pe hectar.
Eu vă garantez un lucru: ceva facem prost. Nu se poate să ai aceşti indicatori şi să ai cea mai slabă productivitate din Europa. Cred că ştiu ce facem prost: aruncăm bani pe subvenţii, fără să condiţionăm fermierul să se dezvolte, să comaseze suprafeţele, să gândească business-ul la nivel de cooperativă, de supermarket, nu la nivel de chioşc.
Acum protestează. M-am uitat pe datele financiare ale lor, pe ultimii 5 ani, codul CAEN 0111. Nouă din 10 fermieri şi-au dat dividende, au făcut profit mediu net în ultimii 5 ani de 20%. Când vine un an prost, ce se întâmplă? Că e secetă, că e Ucraina, preţuri la cereale, ies în stradă şi vor subvenţii.
Ăsta nu e business, nu e antreprenoriat pur, competitiv”, a menţionat analistul economic Iancu Guda, la conferinţa „România producătoare în noua paradigmă economică: probleme, finanţarea dezvoltării, intrarea în viitor”, organizată de publicaţia Curs de Guvernare.
În opinia sa, „statul trebuie să vină şi să spună: te subvenţionez dacă meriţi”.
„Ce înseamnă a merita? Ţie îţi pasă de afacerea ta? De ce să-mi pese mie, stat? Ce, te subvenţionez? Eu înţeleg că toţi studenţii mănâncă ieftin la cantină, dar numai cei buni primesc burse. Şi atunci, meriţi? Ia să vedem, ai ieşit din zona de confort?
Ce suprafaţă ai? 94% dintre fermierii români au suprafaţă exploatată sub cinci hectare, cea mai granulată agricultură din Europa. Cum să fim competitivi dacă doi din 100 de fermieri au tractor? Dar de ce să aibă tractor dacă au doar trei-patru hectare?
Nu se justifică. Şi atunci cum îi stimulăm? Îţi dau subvenţie doar dacă ai o suprafaţă minimă sau procent din profitul reinvestit. De ce să-ţi dai subvenţie dacă tu nu-ţi dai profit reinvestit? Adică rezilienţa se antrenează în vreme bună”, a mai spus economistul.
Pe de altă parte, el a făcut referire şi la facilităţile fiscale din construcţii, IT.
„Sunt câteva sectoare care se laudă că au fost cei mai mari angajatori, cum sunt construcţiile. Au avut facilităţi, nu au plătit şi CASS. E foarte uşor să atragi forţă de muncă când joci după alte reguli.
S-a spus mai devreme – şi domnul ministru Oprea a punctat: „să avem egalitate de şanse”. Înţeleg că am sprijinit IT-ul 15-20 de ani cu impozit zero, dar până când? Poţi să-i stimulez o perioadă, dar dacă 20 de ani le oferi aceste facilităţi, se obişnuiesc cu acest lucru”, a spus Iancu Guda.
Citește mai multe știri agricole accesând acest link.
Legi proaste care permit încă vânzarea terenurilor agricole extravilane , străinii au cumpărat f.mult , iar proprietarii romani cu suprafețe mai mici în ciuda dificultăților întâmpinate nu au avut cum să se dezvolte.Utlajele agricole scumpe și închiderea unor fabrici autohtone (fabrica tractoare Brașov) nu cumva se leagă expertul și de faptul cum s-a ajuns la toate astea ? Au cumpărat suprafețe mari de terenuri pe bani puțini șmecherii deveniți rapid influenți in țară.Doar un exemplu Băsescu, Udrea , Ilie Sârbu, sunt mari fermieri….
Manipulare marca PSD.Avem cele mai mari ferme,iar terenurile sunt poate prea comasate.Aceste comasări au dus la vânzarea terenurilor către fondurile străine și la migrarea a 5 milioane de români în diaspora.În UE se încurajeaza ferma de familie,iar la noi se încurajează acești mamuți pe care patrioți precum C Duluța le vând străinilor. Avem un aparat bugetar imens și o mulțime de șmecherași patrioți care profită de acest sistem perfid și murdar care le permite să se pensioneze la 40 -50 de ani.