Dincolo de sistemele moderne de cultivare fără sol, în agricultura tradițională solul este esențial pentru dezvoltarea plantelor, iar înțelegerea necesităților acestuia este crucială pentru a obține recolte înalte și stabile.
Deși plantele tolerează o gamă largă de soluri, avem foarte multe de câștigat dacă ținem cont de relația „delicată” dintre o plantă și solul în care se dezvoltă.
Deci, ce este solul pentru o plantă? Solul fixează rădăcinile plantelor și servește ca un depozit pentru nutrienți. Este format din minerale, aer, apă, materie organică moartă și organisme vii. Partea minerală este alcătuită din fragmente mici de roci care s-au dezintegrat prin intemperii. Partea organică este compusă din resturi de plante și animale în diferite stadii de descompunere.
Cantitatea de apă și aer pe care o conține un sol depinde de textura și structura solului. Solul este compus din trei tipuri de particule minerale de dimensiuni diferite: nisip, argilă și lut. Procentajul fiecăreia determină textura solului, precum și proprietățile sale fizice.
Cu cât practicăm o agricultură mai intensivă, mai ales în parcelele de legume, cu atât este mai important să înțelegem solul, iar unul dintre factorii bine de cunoscut este pH-ul sau reacția solului.
Reacția solului depinde de raportul dintre concentrația ionilor de H+ și OH-. Când proporția ionilor de H+ este este mai mare – reacția solului devine acidă, iar când predomină ionii de OH-, reacția este alcalină.
Determinarea și ajustarea în timp util a nivelului pH-ului solului sunt importante, deoarece nu toate plantele tolerează anumite soluri, iar pH-ul mai poate influența și asimilarea anumitor elemente nutritive.
Deși, este dificil să mergem împotriva naturii, există măsuri care pot fi implementate fie pentru a ajusta pH-ul, fie pentru a selecta corect culturile ce urmează a fi cultivate pe o anumită parcelă.
Scara pH-ului solului: ce este și cum o înțelegem?
Reacția variază pe scara valorilor între 0 și 14. În funcție de valoarea acestui pH, solurile pot fi împărțit în trei categorii: acide, neutre și alcaline. Un pH scăzut indică faptul, că mediul este acid, iar la un pH ridicat – mediul este alcalin.
În general, întâlnim soluri cu valoarea pH-ului cuprinsă între 4 și 8, dincolo de aceste valori, solurile afectând dezvoltarea plantelor.
- solurile acide au un pH = 4,5 – 6
- solurile slab acide au un pH = 6 – 6,5
- solurile neutre au un pH = 6,5 – 7,2
- solurile alcaline (saraturate) au un pH = 7,5 – 8
În cazul determinării acidității solului, pH-ul 6,0-6,5 este, de obicei, optim pentru majoritatea culturilor. În plus, majoritatea culturilor preferă, mai degrabă, solurile acide decât pe cele alcaline.
Reacția solului pretabile pentru culturile legumicole:
Cum se determină pH-ul solului pe parcelă?
Sunt mai multe moduri de a determina echilibrul acido-bazic al solului. Valoarea pH-ului poate fi determinată atât prin metoda clasică – folosind hârtie de turnesol, care poate fi achiziționată de la farmacie, cât și prin metode mai puțin tradiționale (de exemplu, folosind oțet).
Mai multe detalii despre Cum determinăm pH-ul solului – metode moderne și tradiționale găsiți aici.
În plus, culturile perene și buruienile care cresc în zona dumneavoastră vă vor spune despre aciditatea solului mult mai multe decât credeți. De exemplu, recunoașterea reacției solului se poate face pe baza florei spontane cu plante indicatoare, și anume:
- unde se întâlnește țepoșica (Nardus stricta) este un sol puternic acid;
- unde crește măcrișul iepurelui (Oxalis acetosella) este un sol acid;
- unde crește floarea paștelui (Anemone nemorosa) este sol slab acid spre neutru.
De ce depinde pH-ul solului?
Desigur, factorul determinant care afectează echilibrul acido-bazic al solului sunt condițiile naturale. Nu este un secret pentru nimeni, că solul din zonele mlăștinoase este acid, iar solurile alcaline se găsesc în locuri cu un conținut ridicat de calcar și alte roci bogate în calciu.
Cu toate acestea, merită luat în considerare faptul, că echilibrul acido-bazic al solului nu este constant, ci se poate modifica sub influența unor factori precum:
- îngrășămintele aplicate;
- irigare;
- condițiile meteorologice.
Prin urmare, ar fi o idee bună să măsurați pH-ul solului periodic (de preferință, o dată pe an) și să faceți ajustările necesare.
Multe îngrășăminte minerale, în special cele cu conținut ridicat de sulf și amoniu, acidifică solul. Același lucru se poate spune despre acele de pin compostate și mușchi. Materia organică la fel poate acidifica solul în timpul procesului de supraîncălzire.
De ce este periculos dacă pH-ul solului e perturbat?
Nu fără motiv, pH-ul solului apropiat de neutru este considerat cel mai favorabil pentru culturi, deoarece atât alcalinitatea crescută, cât și aciditatea mărită au consecințe nefavorabile asupra culturilor.
Precum am menționat, pH-ul poate influența absorbția de elemente de către plante, chiar dacă studiile recente arată că acestea mai sunt influențate și de alți factori importanți.
Din recomandările generale, se consideră că solurile alcaline perturbă absorbția de fier de către plante plante. Ca urmare, plantele se dezvoltă slab și frunzele lor încep să se îngălbenească.
În solurile acide, plantele se confruntă nu numai cu problema absorbției slabe a multor substanțe nutritive, ci și cu o altă problemă: multe bacterii benefice plantelor își încetează activitatea.
Cum se echilibrează pH-ul solului?
Pe suprafețe mari, reacția solului se poate corecta prin aplicarea de amendamente. Pe solurile acide, care au pH-ul sub 5,8, se aplică amendamente calcaroase (carbonatul de calciu (CaCO3) și hidroxidul de calciu Ca(OH)2.), socotindu-se câte 2 t pentru fiecare unitate de pH.
Pe solurile cu pH-ul de peste 8,5 se aplică gips (CaSO4•2H2O).
Citiți mai multe detalii despre Amendamentele: cum modifică pH-ul solului, norme recomandate.
În condiții de grădină, solul acid se poate neutraliza cu var sau cenușă de lemn, solul alcalin poate fi neutralizat cu îngrășăminte cu sulf sau adaos de materie organică (toamna). Însă, ar fi bine de reținut:
Aplicarea excesivă a varului poate face mai mult rău decât bine solului. Ca urmare a aplicării necugetate a varului, acesta poate împiedica absorbția altor elemente. În plus, este imposibil să se aplice cantitatea corectă de var fără a măsura mai întâi pH-ul solului. Prin urmare, este mai bine să adăugați mai puțin var decât să exagerați.
Citiți mai multe despre Dolomita ca îngrășământ – cum se folosește corect.
Cel mai bun mod de a îmbunătăți echilibrul acido-bazic în sol este să adăugați compost sau mraniță. Compostul gata, pregătit corespunzător (cu excepția acelor de pin compostate și mușchi) are un pH neutru.
