CFRO: România a pierdut peste 4,3 miliarde EUR la valorificarea cerealelor în martie 2022 – septembrie 2023. 5 propuneri înaintate

Recent, Clubul Fermierilor Români a adresat o scrisoare deschisă către Primul Ministru semnalând necesitatea unor acțiuni concrete în vederea revitalizării sectorului agricol în contextul tranzitului și exportului cerealelor din Ucraina.

Mai mult, încă din primăvara anului 2022 a transmis către Guvern și MADR analize și rapoarte privind impactul unor factori externi și decizii comune europene asupra funcționării sectorului agricol din țara noastră, semnalând necesitatea unei abordări sistemice de răspuns la crizele apărute, cu scopul limitării de către fermierii români a daunelor și riscurilor asociate. 

Evoluțiile anticipate de Clubul Fermierilor Români privind impactul extrem de negativ asupra producătorilor români de cereale, rezultat din crizele cumulate în ultimii 3 ani (COVID, criză economică, război în Ucraina), nu au generat un răspuns adecvat, sistemic și coordonat de Guvern și MADR – la nivel național, dar și în relația cu Comisia Europeană, Consiliul și Parlamentul European – pentru evitarea și limitarea pierderilor fermierilor români, a reducerii competitivității și slăbirea poziției României de exportator pe piața cerealelor (locul 9 în clasamentul mondial).  

Cele mai recente analize arătau că România a pierdut peste 3 miliarde EUR doar în cazul  valorificării cerealelor anului agricol 2022, la care adăugăm pierderi preliminar estimate de peste 1,3 miliarde EUR asociate, până în prezent, anului 2023 – din cauza perturbării pieței regionale a cerealelor, creșterea semnificativă a costurilor logistice, prin acordarea facilităților de export, prioritate logistică, renunțarea la controalele sanitar-veterinare și taxe vamale pentru cerealele din Ucraina. 

În contextul evenimentelor cu impact major asupra sectorului agricol românesc generate de crizele economice, financiare și de securitate cauzate de războiul din Ucraina, dorim să  aducem în atenția Dvs. aspecte care necesită o evaluare și o acțiune adecvată pentru  asigurarea sustenabilității și viabilității fermelor românești. 

Apropierea termenului de expirare a măsurilor de tranzitare cu produse agricole din Ucraina (15 septembrie 2023) și a faptului că în tot acest timp în care nu a fost respectată în totalitate interdicția de import local în statele est-europene, ne poziționează într-o situație de incertitudine care afectează major competitivitatea fermierilor din această regiune. 

În perioada martie 2022- septembrie 2023, cantitățile de cereale din Ucraina au fost  importate de către diferite societăți comerciale din țara noastră, într-un cuantum total  de 4.77 mil. tone (grâu, porumb, semințe de floarea-soarelui, rapiță și orz furajer). 

Tranzitarea acestor țări prin intermediul „coridoarelor de solidaritate” a făcut ca o cantitate însemnată de cereale (65% din produsele agricole din Ucraina) să fie comercializată sub prețurile pe care le pot oferi producătorii locali, deoarece Ucrainei nu i s-a impus respectarea standardelor europene de calitate și, implicit, au putut oferi produse care nu au necesitat costuri substanțiale cu inputurile agricole.

Toate acestea au distorsionat piețele țărilor din această regiune, provocând pierderi fermierilor care au fost compensate, parțial, prin despăgubirile aprobate de Comisia Europeană. 

Ideea conform căreia România a exportat în afara spațiului comunitar nu mai puțin de 1,26  milioane de tone de grâu în ultimele două luni, consolidându-se astfel ca cel mai mare  exportator de grâu din Uniunea Europeană, ascunde dezavantaje majore pentru țara  noastră, în contextul actual al conflictului din Ucraina, după cum urmează: 

• Poziționarea noastră pe locul întâi, cu o cotă de 20% din exportul total al UE la  grâu, poate fi interpretată drept o măsură disperată a fermierilor noștri, fiind mai degrabă o reacție care a vizat minimizarea impactului negativ asupra fermierilor, care se confruntă cu prețuri mai mici cu 50% față de anul anterior, în timp ce costurile pentru înființarea culturilor au fost dublate. 
• În contextul creșterii cu doar 10% a producției de grâu față de anul precedent, se estimează că cifra de afaceri a antreprenorilor agricoli va scădea cu aproximativ  30%, punând astfel în pericol finanțările necesare pentru supraviețuirea acestui sector vital al economiei noastre.
• Scăderea prețurilor este mai abruptă la culturile de primăvară (floarea-soarelui și porumb) și către sfârșitul anului, din cauza exporturilor de produse ucrainene în spațiul comunitar european. La acestea se adaugă creșterea generală a prețurilor pentru inputurile agricole, astfel încât pierderile fermierilor se vor acutiza, aflându–se în imposibilitatea de a-și achita datoriile aferente inputurilor utilizate și ratele scadente în lunile care urmează. 
• România se confruntă, în mod constant, cu o favorabilitate climatică mai mică în  comparație cu Ucraina, ceea ce va diminua, în mod inevitabil, atractivitatea  afacerilor agricole pentru investitori. De asemenea, dublarea volumului de cereale  care tranzitează țara noastră din Ucraina va avea efect asupra creșterii costurilor logistice.  
• În contextul în care exporturile Ucrainei continuă să crească rapid ajungând, în acest an, la 16 milioane de tone de grâu și 22 milioane de tone de porumb, România va deveni necompetitivă, majoritatea fermierilor noștri având de suferit din cauza producțiilor mai mari din Ucraina și a prețurilor mai scăzute cu  aproximativ 50%. 

În această situație, ridicarea restricției de export a Ucrainei, programată pentru 15  septembrie, în cele 5 țări pe care le tranzitează în prezent, sub interdicția de a realiza activități comerciale cu anumite produse și care oricum nu este în totalitate respectată, are și va avea un impact negativ asupra competitivității fermierilor români și asupra  economiei noastre în ansamblu (conform datelor statistice din documentul anexat). 

Astfel, evidențiem imperativitatea solidarității și a coeziunii în demersurile și măsurile  adoptate de România împreună cu statele vecine care sunt afectate în mod similiar – Polonia, Ungaria, Slovacia, Bulgaria.

Această unificare de eforturi va contribui la diminuarea consecințelor negative în ceea ce privește costurile de producție foarte mari,  prețurile produselor, avarierea infrastructurii de transport cauzată de suprasolicitarea  acesteia în perioada stării de război, capacitatea de depozitare și cheltuielile implicite,  precum și veniturile generate de exploatațiile agricole. 

În același timp, menționăm că Ucraina folosește în producție substanțe interzise de mai  bine de 10 ani spre a fi folosite în sectorul agricol din UE (furadan, erbicide sulfonilureice, acetoclor) și sunt competitivi din perspectiva prețurilor deoarece utilizează aceste pesticide care au un preț mai mic decât inputurile fermierilor din spațiul comunitar. 

Dezavantajul major la care asistăm este legat de siguranța alimentară, deoarece aceste  produse ajung în etapa de procesare din fabricile țării noastre, dar și a statelor membre.

În această perioadă plină de provocări este important să ne menținem poziția în piața  comunitară și să ne susținem interesele ca stat membru al UE și care face eforturi  însemnate de a respecta principiile PAC în ceea ce privește menținerea producției de  alimente de înaltă calitate și asigurarea securității alimentare.  

Până în acest moment, s-a acordat o atenție considerabilă facilităților logistice folosite în  principal pentru importurile din Ucraina, cu tendința de a neglija adesea aspectele  specifice României, inclusiv nevoile și provocările sale distinctive. 

Prin urmare, CFRO propune următoarele activități de întreprins care să contribuie la revitalizarea sectorului și creșterea competitivității fermelor românești: 

1. Asumarea de către Guvernul României a deciziei de prelungire unilaterală a  interdicției – după 15.09.2023 – de import al cerealelor și oleaginoaselor ucrainene pe  întreaga durată a războiului, precum și realizarea unor măsuri care să vizeze respectarea condițiilor de tranzit, prin susținerea unor controale riguroase. 
2. Susținerea alocării din bugetul european a unor despăgubiri de min. 30 euro/tonă a producătorilor români pentru compensarea creșterii tarifelor de transport, din  cauza impactului importurilor și presiunii tranzitului de cereale ucrainene pe teritoriul  țării noastre. 
3. Realizarea demersurilor necesare pentru implementarea urgentă a proiectului Credit Agricol, demers care poate contribui la susținerea stabilității financiare a  fermierilor români, în principal legat de facturile scadente în această toamnă,  respectiv posibilitatea oferirii unor noi speranțe de continuare a activității economice  a antreprenorilor din domeniu. 
4. Creșterea valorii creditelor pentru capitalul de lucru și a nivelului valorii maxime a  împrumuturilor la nivel de beneficiar în cazul programelor Rural Invest și Agro IMM Invest. 
5. Operaționalizarea schemei de garantare a certificatelor de depozit și circulației  acestora – asigurarea condițiilor pentru garantarea certificatelor de depozit emise de  depozitarii licențiați de minister, în scopul includerii acestora în circuitul economic și  bancar. 

În contextul acestor probleme semnificative cu care se confruntă țara noastră, vă rugăm  respectuos să luați în considerare posibilitatea de a solicita Comisiei Europene  compensații adecvate care să îmbunătățească situația disperată a fermierilor români care se află în prag de faliment pentru a menține stabilitatea pieței și a gestiona războiul  din Ucraina și provocările aduse de schimbările climatice.  

De asemenea, propunem susținerea demersurilor politico-diplomatice pentru alocarea  unui buget european în vederea dezvoltării infrastructurii portuare și rutiere în  România, pe fondul continuării tranzitului cerealelor și oleaginoaselor ucrainene. 

Clubul Fermierilor Români este solidar celorlalte asociații – Alianța pentru Agricultură și  Cooperare (AAC) și Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR) – în ce privește propunerile de măsuri privind interzicerea importurilor din Ucraina și asigurarea stabilității financiare a fermelor din România. 

Clubul Fermierilor Români rămâne disponibil pentru a continua strânsa colaborare cu  instituțiile pe care le coordonați și ne angajăm să oferim expertiză, resurse și sprijin pentru  a atinge obiective comune și pentru a consolida performanțele economice ale fermierilor  din România. Suntem parteneri dedicați, deschiși la dialog și cooperare în beneficiul întregii comunități agricole din România.