România este cea mai afectată ţară de războiul din Ucraina, deoarece se află în imediata vecinătate a conflictului, iar acesta a declanşat o spirală de creştere a costurilor de producţie agricolă resimţite puternic de fermierii români, afirmă Daniel Botănoiu, preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România (AFR).
El susţine că dincolo de efectele sale directe asupra echilibrului global dintre cererea şi oferta de cereale, conflictul ucrainean a declanşat o spirală de creştere a costurilor de producţie agricolă.
De asemenea, piaţa românească a resimţit puternic creşterea preţurilor la combustibili şi energie, la inputuri, respectiv la produsele de protecţia plantelor, seminţe, reproducători, ambalaje precum şi creşterea preţurilor produselor agroalimentare.
Produsele româneşti nu se mai regăsesc în portul Constanţa
În opinia preşedintelui AFR, războiul din Ucraina a afectat tot sectorul agroalimentar românesc de la cultura mare, la zootehnie, horticultură, apicultură etc., însă este prematur de cuantificat acum pierderile, deoarece războiul nu s-a încheiat.
Potrivit sursei citate, invazia rusă în Ucraina a perturbat în mod semnificativ pieţele agricole globale, în special pentru că Rusia şi Ucraina sunt printre cei mai importanţi exportatori de cereale, grâu, porumb, seminţe oleaginoase (în special floarea soarelui) şi îngrăşăminte. Acest lucru a adăugat şi mai multă instabilitate pieţelor.
Dintre statele membre UE, cea mai mare rată de creştere a preţului mediu al producţiei agricole a fost înregistrată în Lituania (+18,1% în primul trimestru al anului 2022 faţă de trimestrul al patrulea din 2021), urmată de România (+14,4%) şi Olanda (+13,9%).
De asemenea, costul ridicat al cerealelor şi energiei s-a transpus şi în preţul ridicat al furajelor pentru animale, care a înregistrat o creştere cu 22,9% în perioada de referinţă.
În tot acest context, Botănoiu a adăugat că astăzi toate târgurile şi pieţele tradiţionale sunt pline cu produse procesate provenite din Ucraina, de la băuturi răcoritoare, prăjituri şi până la biscuiţi şi produse lactate, halva sau ulei. Pe de altă parte, România nu era şi nu este un exportator net în Ucraina, deci interesul fermierilor sau al producătorilor români pentru piaţa ucraineană era şi este redus.
Oportunităţi sau obligaţii pentru România?
Întrebat dacă războiul din Ucraina a creat şi oportunităţi pentru România, pentru agricultura românească şi pentru fermierii români, Daniel Botănoiu a răspuns:
Conflictul a creat unde de şoc globale şi produce o disonanţă cu viziunile strategice ale Uniunii Europene (UE). Pactul verde european urmăreşte să plaseze UE pe calea către o tranziţie verde, cu obiectivul final de a atinge neutralitatea climatică până în 2050.
În opinia sa, un New Deal verde european pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice şi a relansa economia este dorit de mulţi apărători politici, economici şi climatici. Totuşi, teoria creşterii verzi şi programele sale de producere a energiei prin surse regenerabile sunt contrazise de numeroase studii.
Impact direct asupra securităţii alimentare mondiale
Agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei are un impact direct asupra securităţii alimentare şi a accesibilităţii preţurilor alimentelor la nivel mondial, dar, datorită politicii agricole comune, disponibilităţii alimentelor, a furajelor şi a îngrăşămintelor nu reprezintă o preocupare majoră în UE.
Preţurile cerealelor au crescut deosebit de puternic, dar acest lucru a afectat grav disponibilitatea şi accesibilitatea cerealelor în ţările mai sărace precum Somalia, Djibouti şi Afghanistan.
În privinţa României, Botănoiu afirmă că aceasta are condiţii naturale şi resurse pe care le poate valorifica indiferent de situaţia care există în ţară sau în apropierea ţării.