Maksym Shylov este expert în asigurări agricole și Group Practice Leader Food & Agriculture în cadrul grupului GrECo și a participat în calitate de Partener în cadrul RALF 2022 – Romanian Agriculture Leadership Forum, evenimentul de business al anului în agricultură, care a avut loc în perioada 18-19 mai, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel, cu tema „România Agricolă Europeană”.
Compania este principalul risc advisor și broker de asigurări din Europa Centrală și de Sud-Est. Oferă 50 de soluții pentru industria de vin și procesatorii agroalimentari. Riscul unor evenimente catastrofice nu interesează doar fermierii, ci este o problemă a întregului lanț de aprovizionare agroalimentară.
Toți fermierii au nevoie de asigurări ale recoltelor. Unele riscuri sunt foarte greu de gestionat și de asigurat, printre altele seceta, înghețul de primăvară sau, pentru producătorii de vinuri, filoxera. Schimbările climatice temperaturi prea mari la începutul primăverii, îngheț ulterior, secetă accentuează tot mai mult aceste riscuri de la an la an.
Compania asigură peste 50 de clienți agricoli în 17 țări. În Statele Unite există cea mai dezvoltată piață a serviciilor de asigurări private în domeniul agricol, fermierii putând să își facă asigurări împotriva a peste 30 de tipuri diferite de riscuri.
În Europa, mai ales în această zonă, asigurările sunt mai limitate față de pierderile agricole. Spre exemplu, în horticultură și viticultură nu se pot face asigurări împotriva înghețului de primăvară.
Situația poate fi îmbunătățită, pentru asigurarea recoltelor, printr-o mai bună colaborare între guverne, fermieri și companiile de asigurări, așa cum se întâmplă în Statele Unite, Turcia sau India. Fermierii vor să fie protejați, companiile de asigurări vor să aibă marje de profit sigure și stabile, iar guvernele vor să aibă cheltuieli previzibile de la buget.
O soluție care se testează deja în alte țări și începe să intre și în România este dezvoltarea de instrumente alternative de transfer al riscurilor, așa-numitele „soluții parametrice de asigurare”.
Aici nu se asigură direct recoltele fermelor, ci se asigură factori de vreme independenți, care au impact direct asupra productivității fermierilor. În acest caz, experți ai asiguratorului se deplasează pe câmp pentru evaluări, se folosesc criterii obiective independente, fără birocrație și se analizează datele referitoare la vreme și climă.
Spre exemplu, pentru viticultură, se pot face asigurări pe baza modelelor de rezistență la îngheț a plantelor și a predicțiilor meteorologice. În România, în 2020, cu o astfel de asigurare un fermier a primit compensații în valoare de 1 milion de lei într-o lună.
Un exemplu din Franța și Polonia: asigurarea împotriva grindinei, pe câmpuri au fost instalate detectoare de grindină, cu colectarea de date. În funcție de datele colectate automat, fermierii au fost despăgubiți.
Soluțiile de asigurări ajută la crearea de relații stabile și de predictibilitate în lanțul de aprovizionare. Unul din elementele cheie din Green Deal-ul European și din conceptul de agricultură sustenabilă este păstrarea și încurajarea biodiversității.
Având în vedere creșterea prețurilor pentru mărfurile standard, fermierii sunt tot mai puțin motivați să lucreze anumite culturi și le preferă pe cele mai profitabile și mai ușor de gestionat din perspectiva factorilor meteorologici. Dacă au însă asigurare, ei pot fi încurajați să abordeze și culturi poate mai dificile sau mai pretențioase. Ceea ce este o situație win-win pentru toată lumea.
Deși în România nu există legislație care să faciliteze asigurarea parametrică la secetă, un astfel de produs există și la noi. Principalul obstacol în dezvoltarea acestor produse de asigurare este însă lipsa subvențiilor din partea Guvernului. În ciuda faptului că articolul 37 din Directiva Europeană spune că asigurările parametrice pot fi folosite pentru subvenții, fiecare țară din UE abordează în mod propriu acest lucru.
Spre exemplu, în 2020 compania a asigurat 10 fermieri din Bulgaria care erau membri ai asociației bulgare a fermierilor verzi, iar această asociație a făcut lobby la guvern pentru acordarea de subvenții, ceea ce ulterior s-a și întâmplat.
Inițial guvernul nu aloca subvenții pentru secetă, doar pentru horticultură, dar situația s-a schimbat. La fel a fost situația și în Lituania și în alte țări, mulți fermieri fiind deja asigurați împotriva secetei. Trebuie să existe însă un lobby din partea fermierilor și a asiguratorilor, împreună, pentru a convinge guvernul de necesitatea subvențiilor pentru asigurările de secetă.
