Actualmente, parcurgem o perioadă grea unde nu doar clima schimbătoare ne dă bătai de cap, dar și numeroasele crize economice locale și globale, care duc la scumpirea inputurilor utilizate pe larg în tehnologiile de cultivare în agricultură.
În situația în care scopurile agriculturii au rămas aceleași, sporirea recoltei și a calității, sau cel puțin menținerea acestor parametri, fără pierderi investiționale devine o sarcină dificilă, dar posibilă de realizat dacă se vor revizui tehnologiile de la cap la coadă.
Datorită faptului că tehnologiile nu au fost adaptate pe deplin la noile condiții, multe lucruri pot fi și trebuie schimbate chiar acum având la dispoziție toate instrumentele „Hi-Tech” dezvoltate până acum.
În continuare, vorbim despre cum putem utiliza datele privind temperatura și umiditatea aerului și solului de la stații meteo inteligente pentru realizarea lucrărilor importante cum ar fi semănatul culturilor și fertilizarea solului.
Cum planificăm rațional semănatul în funcție de temperatură și umiditate
Semănatul culturilor de primăvară permanent presupune mari riscuri în cazul când nu a fost luată o decizie corectă privind termenii de semănat, care depind de temperatura aerului, umiditatea din sol, temperatura solului și precipitațiile prognozate.
Important! Semănatul culturilor în afara condițiilor optime, fie mai devreme sau mai târziu, va genera pierderi de recoltă inevitabile.
Un exemplu despre cum este influențată recolta în funcție de data semănatului este descris în graficul de mai jos:
Temperatura aerului nu poate fi un indicator pentru alegerea perioadei de semănat a culturilor de primăvară. Îndeosebi, primăvara temperatura aerului variază foarte mult.
Ca dovadă ne servește graficul de mai jos, de unde vedem că diferența dintre tempratura de zi și noapte ajunge până la 16,7℃.
În același timp, temperatura solului este cu mult mai stabilă diferența fiind doar de 4,8℃, dar mai important este că temperatura solului tinde să se mențină la aceleași valori care s-au înregistrat în zilele anterioare.
Cum eficientizăm fertilizarea culturilor
Pentru a spori eficienţa fertilizanţilor, este necesar de a cunoaşte raportul dintre principalele elemente din sol. Conținutul optim de apă din sol, pe care îl numim „Capacitatea de câmp pentru apă” (CC), garantează o eficiență maximă a fertilizării.
Important de reținut: Surplusul de apă din sol de asemenea diminuează eficiența fertilizanților din cauza lipsei de oxigen neceasar pentru procesele chimice ce au loc în sol.
Informația despre conținutul de apă din sol trebuie luată în calcul înainte de aplicarea fertilizanților pentru a evita pierderile de îngrășăminte.
Tabelul de mai jos explică clar care pot fi pierderile cauzate de insuficiența de apă din sol.
În același timp, cuvântul cheie este „Capacitatea de câmp pentru apă” (CC), care are diferite valori în funcție de textura solului.
Cum influențează umiditatea din sol eficiența îngrășămintelor aplicate
Temperatura solului are un rol important în procesele chimice de transformare a formelor de azot din sol, un exemplu este NITRIFICAREA, care în funcție de temperatură poate dura de la 8 până la 42 zile.
Nitrificarea este un proces microbian prin care compușii cu azot redus (în primul rând amoniacul) sunt oxidați secvențial la nitriți și nitrați.
Această etapă a ciclului azotului include două reacții chimice. Ca prim pas, amoniul este transformat în nitrit, urmat de oxidarea nitritului în nitrat.
Acest proces este benefic pentru microorganisme, deoarece acestea pot obține energia necesară creșterii lor prin aceste reacții chimice. Aceste microorganisme sunt cunoscute sub numele de microorganisme nitrifiante.
Influența temperaturii solului asupra nitrificării în condiții de umiditate, 60% din capacitatea totală a câmpului și pH 7,2 –7,5
Citiți și despre No-Till vs Tehnologia Convențională de lucrare a solului. Ce arată rezultatele.
