4 C
București
vineri, 22 noiembrie, 2024

-

‹ adv ›
HomepageArticoleCum determinăm pH-ul solului - metode moderne și tradiționale

Cum determinăm pH-ul solului – metode moderne și tradiționale

Reacția solului sau pH-ul (potențialul de hidrogen) depinde de raportul dintre concentrația ionilor de H+ și OH- din sol. Dacă acest indice este egal cu 7, atunci solul este neutru, mai jos de 7 – acid, iar mai sus – alcalin sau bazic.

Nu există o reacție a solului bună sau rea,  doar că unele plante preferă solul acid, altele pe cel neutru sau bazic.

Cunoașterea reacției solului permite alegerea culturilor potrivite și obținerea unei recolte mai bune. Cât și ajustarea pH-ului pentru plantele care au nevoie de un sol mai acid sau mai alcalin.

‹ adv ›

În acest articol vom explica despre:

  • Factorii care influențează reacția solului;
  • Metode profesionale de determinare a pH-ului solului;
  • Metode de determinare a reacției solului în condiții casnice.

Mai multe despre pH-ul solului și modalitățile de reglare a acestuia puteți citi aici.

După cum se observă în tabelul de mai sus, majoritatea plantelor preferă solul apropiat de neutru.

Pe terenurile prea acide este blocat accesul plantelor la un șir de elemente din sol. De exemplu, la un pH ridicat, aluminiul se acumulează în sol. Din acest motiv, plantele nu pot asimila suficient fosfor, calciu și potasiu. Dacă pH-ul este scăzut, atunci apare deficiența de zinc și bor.

Factorii care influențează reacția solului

PH-ul este un parametru instabil ce se poate schimba în funcție de diferiți factori, printre care:

Apa cu care se irigă influențează direct pH-ul solului. De exemplu, apa de la robinet conține sulfați, cloruri de săruri de magneziu, calciu și bicarbonați care acidifică solul.

Îngrășămintele cu elementele care se introduc au și ele impact asupra reacției solului. Cenușa, unul dintre cele mai accesibile îngrășăminte, poate reduce aciditatea solului. Totuși, folosită irațional poate avea un efect negativ, scăzând prea mult pH-ul.

Aplicarea excesivă a îngrășămintelor minerale și organice dimpotrivă cresc pH-ul solului.

Cantitatea și frecvența precipitațiilor. Inițial, prin natura sa, ploile sunt acide, iar când trec prin atmosferă, sunt saturate suplimentar cu acizi carbonici, sulfurici și azotici, ce duc la scăderea pH-ului.

Metode profesionale de determinare a pH-ului solului

Analiza de laborator

Cea mai sigură și precisă modalitate de a verifica pH-ul solului este de a face acest lucru la un laborator profesional. Acestea se realizează timp de câteva zile, iar rezultatele testelor sunt de obicei însoțite de recomandări de îmbunătățire a reacției solului.

Proba de sol se colectează și se ambalează conform instrucțiunilor laboratorului.

Benzi pentru testarea nivelului pH (hârtie de turnesol)

Utilizarea benzilor de determinare a pH-ului solului asigură rezultate aproximative, deoarece trusa de testare oferă doar o gamă de culori, nu o cifră exactă.

Pentru această metodă, sunt necesare benzile de turnesol (acestea sunt disponibile în magazinile agricole), un bol de sticlă, o lingură și puțină apă distilată.

Nu se recomandă utilizarea apei de la robinet, îmbuteliate sau de ploaie. Apa de la robinet și îmbuteliată tinde să fie ușor alcalină, în timp ce apa de ploaie este ușor acidă și va afecta rezultatele.

În vas se pune un pumn de sol și se adaugă suficientă apă distilată de temperatura camerei. Se amestecă bine până la obținerea unei consitențe similare cu smântâna.

Se ia o bandă de testare din recipient, ținând-o de capătul care nu citește, se scufundă în amestecul de noroi timp de 20-30 de secunde (sau mai mult dacă instrucțiunile indică acest lucru).

După care banda de testare se clătește în apă distilată curată pentru a îndepărta toate reziduurile de pământ.

Se compară culoarea obținută de la capătul benzii de testare cu diagrama de culori de pe ambalajul producătorului pentru a determina pH-ul aproximativ.

Determinarea reacției solului cu pH-metrul

Dintre metodele de determinare a pH-ului în condiții casnice, aceasta este una dintre cele mai sigure. Dar implică un cost unic mai mare la achiziționare, cu toate acestea, dacă este îngrijit corespunzător, va servi pentru mult timp.

Determinarea reacției solului se face la fel, prin amestecarea unei cantități egale de pământ și apă distilată, în care se introduce utilajul de măsurat și se citește valoarea cu aproximație de 0,1 unități.

Metode de determinare a reacției solului în condiții casnice

Determinarea pH-ului cu bicarbonat de sodiu și oțet

Această metodă este una aproximativă și permite doar aprecierea alcalinității sau acidității solului, fără valori exacte.

În solul amestecat cu apă distilată se adaugă o cantitate egală de oțet și se amestecă ușor. Dacă încep să apară bule, solul este alcalin. Dacă nu se întâmplă nimic, solul este neutru sau acid și trebuie să mai faceți o probă.

De data aceasta în amestecul de sol se adaugă aceeași cantitate de bicarbonat de sodiu, amestecând ușor. Dacă intră în reacție și formează bule, solul este acid. Dacă nu se întâmplă nimic, solul are un pH neutru.

Pentru a determina reacția solului, se pot folosi frunze de coacăz, vișin sau cireș. Pentru aceasta se iau 5-7 frunze și se toarnă peste ele 150 ml de apă clocotită. Se lasă la infuzat timp de 20 de minute.

Se ia proba de sol și se pune în infuzie. Dacă soluția devine verde, solul este neutru sau alcalin, iar dacă devine albastru, este acid.

Aprecierea reacției solului după plantele din flora spontană

Plantele care cresc pe un teren pot indica cu aproximație reacția solului. Cel mai des pe solul puternic acid crește Nardus stricta (țepoșica).

Pe solul acid predomină Oxalis acetosella (măcrișul iepurelui) și Anemone nemorosa (păștiță).

Pe un teren cu sol slab alcalin crește Viola tricolor (trei-frați-pătați).

V-ar putea plăcea și Cum apreciem caracteristicile solului fără dispozitive – 6 metode.

‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Citește și

Cum planificăm rotația legumelor și ce îngrășăminte verzi semănăm

Rotația culturilor este o măsură simplă care implică evitarea...
‹ adv ›

Compostarea Johnson-Su: de ce a devenit virală

Dr. David C. Johnson, biolog molecular și cercetător științific la Universitatea din New Mexico, a dezvoltat un sistem care...

Îngrășăminte verzi – cum alegem ce să semănăm în funcție de problema din sol

La prima vedere, se pare că îngrășămintele verzi sunt inutile, deoarece nu produc nimic pentru consum. Totuși, ele sunt...
‹ adv ›

Comentarii

Alte articole