6.3 C
București
sâmbătă, 9 noiembrie, 2024

-

‹ adv ›
HomepageArticolePlantarea cireșului – sfaturi la înființarea unei livezi

Plantarea cireșului – sfaturi la înființarea unei livezi

La plantarea cireșului, pentru o cultură reușită, este important să se țină cont de mai multe particularități. Printre acestea se numără:

  • Alegerea terenului potrivit pentru cireș.
  • Pregătirea solului înainte de înființarea livezii de cireș.
  • Schema de plantare la cireș.
  • Distanța de plantare a pomilor de cireș în sistem semiintensiv.
  • Distanța de plantare a pomilor de cireș în sistem intensiv.
  • Pichetarea terenului pentru plantarea cireșului.
  • Plantarea pomilor de cireș.

Alegerea terenului potrivit pentru cireș

La alegerea terenului pentru cireș trebuie să țineți cont de reziduurile de erbicide, calitatea apei, caracteristica solului. Un erbicid persistent se poate menține în sol până la 4 ani.

Dacă pomii de cireș sunt plantați în asemenea soluri, dezvoltarea stagnează, iar probabilitatea că pomii își vor reveni este foarte mică.

‹ adv ›

Astfel, este recomandat să realizați testarea chimică. Totodată, trebuie să realizați analiza apei ce va fi utilizată pentru irigare, pentru a determina conținutul de sare și natriu. Solurile irigate cu apă salină prezintă numeroase riscuri pentru plantă. pH-ul potrivit al apei pentru irigare este 6-8,2.

Cireșul preferă soluri uscate, bine drenate, argilo-lutoase, dar tolerează și solurile nisipo-argiloase până la luto-argiloase, dar bine drenate.

Conținutul de humus trebuie să fie de peste 1-1,5%, dar nu mai mare de 4-5%. pH-ul potrivit al solului la cultura cireșului este 5,5-6,5, dar tolerează solurile cu pH de până la 8.

Sunt recomandate terenuri plane sau ușor înclinate, de 3-5 grade. Cea mai favorabilă este treimea de mijloc a pantei, cu expoziția nord-vestică, vestică sud-vestică.

Pregătirea solului înainte de înființarea livezii de cireș

Principalele lucrări ale terenului de care trebuie să țineți cont la înființarea livezilor de cireș sunt: curățirea lui (defrișarea) de vegetația lemnoasă, nivelarea, perioada de repaus al solului (după necesitate), fertilizarea de fond, arătura (afânarea) adâncă, dezinfectarea terenului (dacă este cazul), parcelarea terenului, asigurarea unei surse constante de apă etc.

Înainte de plantarea livezii cu minim 3-4 ani, terenul selectat nu trebuie să fie ocupat cu cultura piersicului, vișinului, caisului și prunului.

Afânarea solului se efectuează cu 2-3 luni înainte de plantarea pomilor și se efectuează cu ajutorul scarificatorului până la adâncimea de 0,5-0,6 m, fără a răsturna brazda de sol.

Pentru plantarea de toamnă a pomilor desfundarea solului se efectuează în lunile iulie-august, iar la plantarea de primăvară – nu mai târziu de luna octombrie.

Îngrășămintele chimice se administrează doar după ce a fost realizată analiza solului. Fosforul nu este foarte mobil, de aceea trebuie încorporat în momentul în care se începe plantarea pomilor.

Schema de plantare la cireș

Desimea de plantare a pomilor de cireș depinde de sistemul de conducere, portaltoi, soiul ales, dar și alte particularități:

  • sistem clasic – până la 350 de pomi/ha;
  • sistem semiintensiv – 351-600 de pomi/ha;
  • sistem intensiv – 601-2500 de pomi/ha.

Pentru asociații cu portaltoi de vigoare mare de creștere (cireș sălbatic, mahaleb) distanța între rânduri este de 6-7 metri, iar între pomi pe rând de 4-6 metri.

Livezile cu pomi altoiți pe portaltoi semi-pitic se înființează la distanța de 4 metri între rânduri și 2-3 metri între pomi pe rând.

Distanța de plantare a pomilor de cireș în sistem semiintensiv

În sistemul semiintensiv se utilizează asociații soi-portaltoi de vigoare mijlocie, plantate pe soluri cu bonitate de 50-70 baluri. Este recomandată forma de coroană piramidă etajată rărită și piramidă etajată rărită cu centrul deschis.

Distanțele de plantare a pomilor de cireș sunt în limitele 5-6×3,5-4,5 m. Pomii intră pe rod economic în anii 4-6 după plantare. Recolta medie de cireșe este de 10-12 tone/ha.

Distanța de plantare a pomilor de cireș în sistem intensiv

În acest sistem sunt utilizați portaltoi de vigoare și soiuri de vigoare mică (Stella Compact, Skeena). Totodată, pot fi utilizate și soiuri, portaltoaie de vigoare medie.

Sistemul intensiv se practică pe terenuri plane sau înclinație mică (până la 4-5 grade).

Distanța între rânduri 4-5 m, iar între pomi pe rând 2-3,5 m. Aceasta depinde de fertilitatea solului, asociația soi-portaltoi și sistemul de conducere.

În sistemul intensiv pomii se conduc după forma de palmetă cu brațe oblice, palmeta liber aplatizată sau fusiformă. Ramurile principale fiind aplatizate preponderent pe direcția rândului.

Livezile intră pe rod economic în anul 4-5 de la plantare, iar productivitatea ajunge la 12-20 de tone/ha.

În cazul în care se utilizează pomi altoiți pe portaltoi de vigoare mică (Gisela 3, Gisela 5, Tabel Edabriz) pomii trebuie conduși într-un plan vertical pe direcția rândului, forma de coroană fus. Distanța între pomi pe rând e de 1-1,5 m, iar între rânduri de 3,5-4 m.

Multe soiuri de cireș necesită o polenizare încrucișată, fiind necesară utilizarea soiurilor polenizator. Totuși, în mare parte, soiurile moderne sunt autofertile.

Pentru o polenizare mai favorabilă, trebuie utilizate soiuri polenizatoare. În continuare, prezentăm câteva scheme de amplasare a soiurilor de bază și polenizatoare:

În fiecare rând peste 7-9 pomi câte un pom polenizator, iar restul se plantează pomii soiului de bază, raportul fiind de 1:7-9:

În benzi egale, 2 rânduri soiul ce trebuie polenizat și 2 rânduri soiul polenizator, raportul fiind de 50% la 50%, dacă ambele soiuri au o importanță economică înaltă:

Un polenizator pentru 8 pomi al soiului de bază, soiul polenizator se amplasează în mijloc în așa mod încât el polenizează numai câte un pom din nemijlocita apropiere a lui (raportul fiind de 1:8):

Recoltarea în ultima variantă este destul de anevoioasă.

Plantarea pomilor de cireș

Pomii de cireș pot fi plantați fie toamna, în a doua jumătate a lunii octombrie (de la sfârșitul lunii octombrie, până la scăderea stabilă a temperaturii aerului mai jos de +4°C) sau primăvara devreme, înainte de începutul vegetației cireșului.

Plantarea de primăvară se face pentru pomii importați din țări cum ar fi Italia, Grecia, Olanda sau a celor altoiți pr portaltoi pitici și semipitici. Aceștia fiind mai puțin rezistenți la îngheț.

Înainte de plantare se realizează pichetarea terenului.

Locul fiecărui pom se determină prin întinderea unei sârme marcate, care se fixează cu un țăruș la distanța stabilită. La plantarea pomilor se întinde din nou aceeași sârmă gradată, pentru a determina cu precizie locul fiecărui pom.

Pe suprafețele mai mici, cu distanțe mari de plantare se folosește obligatoriu scândura de plantare, care are lungimea de 1,50 m, cu crestături la cele doua capete și una la mijloc.

Scândura de plantare se așază cu crestătura de la mijloc pe pichetul care marchează locul pomului și se mai bat doi picheți la ambele capete ale scândurii. Când se sapă groapa, cei doi picheți de la capătul scândurii rămân și la plantarea pomului.

Gropile se sapă astfel ca pichetul să reprezinte locul plantării viitorului pom. La înființarea livezii de cireș toamna, gropile se sapă cu 3-4 zile înainte de plantareDacă plantarea se efectuează primăvara, săpatul gropilor se recomandă să se facă toamna.

Înainte de plantarea pomilor, gropile se umplu până la jumătate cu sol fertil în amestec cu 8-10 kg de gunoi de grajd bine fermentat (mraniţă) și 150-150 g superfosfat.

Dacă săpați gropile mecanizat, diametrul burghiului trebuie să fie 50-60 cm, iar adâncimea de 60 cm. În lipsa burghiului, gropile de plantare se sapă manual cu dimensiunile de 60x60x40 cm.

Sfaturi la săparea gropilor pentru plantarea pomilor:

  • gropile trebuie să fie suficient de mari pentru a încorpora rădăcinile, fără a le îndoi;
  • pomii nu se lasă mult timp lângă gropi pentru a evita deshidratarea rădăcinilor;
  • se înlătură toate posibilele bariere de dezvoltare a rădăcinilor pomilor;
  • rădăcinile se distribuie uniform în groapă, nu se îndoaie sau răsucesc.

Atenţie deosebită se acordă adâncimii plantării pomilor. Pe terenurile plane, scarificate, pomii altoiţi pe portaltoi generativ, se plantează cu coletul la nivelul solului, pe terenurile arate adânc mai sus cu 3-4 cm.

Pe terenurile cu o textură mai ușoară, plantarea se efectuează cu 4-5 cm mai în profunzime comparativ cu nivelul solului. În cazul când sectorul este irigat, coletul pomului se plasează cu 4-5 cm mai sus de nivelul solului.

Pe terenurile situate în pantă, adâncimea de plantare a pomilor este diferită. În partea de sus a pantei, unde solul este supus eroziunii, coletul se introduce în groapă cu 3-5 cm, în partea de mijloc cu 3-5 cm deasupra solului, iar în treimea inferioară cu 5-8 cm mai sus de nivelul solului.

Pentru realizarea unei plantaţii uniforme, pomii se plantează permanent cu curbura tulpinii pe direcţia rândului, din partea de nord sau spre direcţia vântului dominant.

Muncitorul cu sapa trage pământ fertil și reavăn peste rădăcini. După acoperirea rădăcinilor cu sol, cel care ţine pomul îl scutură de câteva ori, apoi solul în groapă se tasează cu atenţie de la margine către centru, ca să se excludă ruperea rădăcinilor.

Prin tasarea solului se asigură un contact mau amplu cu rădăcinile. Groapa se completează apoi cu pământ și se tasează din nou.

După plantare, în jurul pomului se face un lighean din sol, în care se toarnă 25-30 l de apă. Apa la plantare este necesară, chiar dacă pământul este suficient de umed.

Prin udare, pământul se așează uniform în toată groapa, golurile dintre rădăcini și sol se exclud pe toată lungimea lor.

După ce apa s-a infiltrat, se corectează poziţia pomului, se mai tasează solul, iar groapa se completează cu pământ din intervalul rândului.

După plantare, pomii nu trebuie să se clatine, deoarece acest fapt duce la ruperea rădăcinilor, ceea ce scade prinderea și influenţează negativ asupra proceselor de creștere.

Pentru a evita acest fenomen nedorit, fiecare pom se palisează de un tutore sau se mușuroiește la o înălţime de 20-30 cm.

După plantarea de toamnă mușuroaiele se lasă peste iarnă până la începutul primăverii pentru a proteja rădăcinile de îngheţ, iar după plantarea de primăvară – până când lăstarii apăruţi ating în lungime 10-15 cm.

Citește și despre Sfaturi la plantarea unei livezi de cais.

Bibliografie: Producerea cireșelor, Autori: Lynn E. Long, Marlene Long, Ananie Peșteanu, Eugeniu Gudumac.

‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Citește și

Acarianul roșu al pomilor și acarianul roșu comun – control

Acarianul roșu al pomilor (Panonychus ulmi) și acarianul roșu...
‹ adv ›

Când se fac tăierile la pomi toamna. Sfaturi

Tăierile la pomi sunt importante pentru sănătatea și productivitatea livezii. În sezonul rece, se efectuează tăierile în uscat, acestea...

Fertilizarea pomilor toamna – ce luăm în calcul

Sfârșitul sezonului horticol este perioada recoltării și valorificării recoltei, dar perioada în care putem îngriji pomii pentru a-i pregăti...
‹ adv ›

Comentarii

Alte articole