Tăierea viței de vie este importantă pentru calitatea și cantitatea producției de struguri. Există câteva reguli de aur și informații de care trebuie să țineți cont atunci când efectuați tăierile în uscat la vița de vie.
Când se fac tăierile la vița de vie
Tăierile viței de vie în uscat se efectuează în perioada de repaus vegetativ. Perioada în care se poate tăia via este: toamna târziu până primăvara devreme, mai exact până la dezmuguritul viței de vie.
Dacă plantația este amplasată într-o zonă cu risc de îngheț sau dacă soiurile sunt sensibile la temperaturi scăzute, atunci tăierile se recomandă a fi realizate primăvara.
Doar așa poate fi apreciată cantitatea de muguri de rod viabili la ieșirea din iarnă.
Importanța tăierilor la vița de vie
Tăierile la vița de vie sunt importante, acestea influențează dezvoltarea lăstarilor, cât și cantitatea și calitatea producției de struguri.
Dacă nu este tăiată, vița de vie va avea creștere mai ales în lungime, va forma frunze și mai puțin struguri. Din cauză că planta se va concentra pe dezvoltarea de frunze și tulpini, strugurii vor fi mai mici, mai puțin dulci. Astfel, tăierile au rol în normarea rodului cu accent pe soi și destinația producției.
Tăierile permit întărirea butucului, făcându-l mai rezistent împotriva bolilor, dăunătorilor și a condițiilor meteo nefavorabile.
Elemente de formare și rodire la vița de vie
Cepul – este formațiunea lemnoasă scurtă, ce rezultă din scurtarea coardei (ramurii) de un an la 1-3 ochi (muguri de iarnă). Pentru tăieri, cel mai important este cepul de rod, dar pe butuc se mai întâlnește și cepul de siguranță – în apropierea solului, cu rol în refacerea butucului în cazul distrugerii la îngheț.
Cordița – este formațiunea lemnoasă de mărime mijlocie ce provine din scurtarea coardei de 1 an la 4-7 ochi. Cordița este purtătoare de muguri de rod și este elementul cel mai des pătrat la tăierile de rodire, la majoritatea soiurilor de viță de vie.
Coarda de rod – provine din scurtarea ramurii de un an la coardă scurtă (se lasă 8-10 ochi, soiuri precum Chardonnay, Cardinal sau Pinot Noir), coardă mijlocie (se lasă 10-12 ochi, soiuri precum Muscat de Hamburg, Riesling italian, Cardinal) și coarda lungă (se lasă 12-16 ochi, soiuri precum Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră, Fetească Albă)
Veriga de rod – este cuplul format din cepul de înlocuire sau de rod și cordița sau coarda de rod.
Cele mai frecvente lucrări de tăiere la vița de vie:
Tăierile la vița de vie pot fi de mai multe feluri, în funcție de vârsta plantației, a butucilor, și de destinația plantației.
Tăierile de rodire sau de fructificare – au rolul de a asigura o producție bună de struguri și sunt cele mai frecvente lucrări în vie.
Tăieri de formare a viței de vie – se execută în primii ani de la plantarea viei și urmăresc să dea o anumită formă butucilor.
Tăieri de regenerare la vița de vie – aceste lucrări sunt specifice plantațiilor îmbătrânite, cu randament scăzut, și au rolul de a reda productivitatea butucilor.
Tăieri de regenerare – sunt acele tăieri impuse de evenimente deosebite precum îngheț, căderi de grindină sau secetă.
Cum se taie corect vița de vie
Cea mai importantă tăiere la vița de vie este cea de rodire, care se execută anual. Se face în uscat, până la umflarea mugurilor, în perioada de repaus vegetativ. Înainte de a tăia vița de vie aveți nevoie de minim o foarfecă, un ferăstrău și dezinfectant. Veți avea nevoie și de un cosor.
Ca regulă, scurtarea coardelor de un an se face deasupra ultimului mugure. La tăiere, lama ascuțită a foarfecei trebuie să fie poziționată către partea tăieturii care rămâne pe butuc pentru a evita zdrobirea lemnului. Tăietura trebuie să rămână netedă.
Pentru tăierea părților lemnoase mai bătrâne se va folosi ferăstrăul, netezând rana cu cosorul. Se pot utiliza și foarfece de buturugi.
Tăierea viței de vie cu butuci plantați des
Tăierile la vița de vie în plantații clasice, unde butucii sunt plantați des – la distanțe de 1,5-2 metri, cu susținere pe araci sau spalier, au un anumit specific.
Aici se practică tăierea „în verigi de rod”. Veriga de rod este alcătuită din cuplul cep + coardă. La un butuc în plin rod (vârsta 5-6 ani) se lasă 2-3 cepi cu câte 2-3 ochi fiecare și 3-4 coarde cu câte 10-12 ochi viabili.
Cepii se lasă din lemnul tânăr, crescut direct din butuc. Acești cepi trebuie să fie situați cât mai jos și, dacă se poate, orientați pe direcția rândului.
Tăierea viței de vie pe spalier
Dacă vița de vie este condusă pe spalier, sub formă înaltă, se fac tăieri mai scurte. Pe fiecare cordon se lasă verigi de rod alcătuite din cepi la 1-2 ochi și cordite la 5-6 ochi. Sarcina de rod se apreciază în funcție de vigoarea butucului și poate fi de 50-60 ochi pe butuc.
Tăierea viței de vie pe boltă
O tăietură aparte se execută la vița de vie pe bolte sau cea pe casă. Aici se recomandă tăieri scurte care să lase verigile de rod alcătuite din cepi la 1-2 ochi și cordițe la 4-5 ochi viabili, iar sarcina de rod poate ajunge la peste o sută de ochi la un butuc viguros și bine susținut de îngrășăminte organice și chimice.
După terminarea tăieturilor, imediat se adună coardele tăiate, iar cele rămase se leagă cu rafie sau sfoară rezistentă de sistemul de susținere.
Alte tipuri de tăieri și fructificare
Tăieri la vița de vie: Cordonul Cazenave
Tăierea de formare
La cordonul Cazenave, elementele de rod sunt verigile de rod formate din cordiță (4-6 ochi) și cepul de înlocuire.
În anul al II-lea de la plantare, la tăiere se lasă o cordiță de 5-6 ochi.
În anul al III-lea de la plantare se proiectează tulpină semiînaltă, scurtându-se sub prima sârmă a spalierului sau se realizează și un cordon, dacă grosimea coardei depășește 8 mm (în diametru).
Cu excepția a doi ochi din vârful tulpinii, restul se orbesc, ca și ochii de pe partea inferioară a cordonului, dacă s-a realizat.
În anul al IV-lea se formează două cordoane sau, în cazul când s-a format deja un cordon în anul anterior pe acesta, coardele se scurtează la cepi de 2-3 ochi.
În anul al V-lea coardele crescute din cordoanele proiectate în anul anterior se scurtează la cepi de 2-3 ochi. În cazul cordonului pe care anul trecut au fost lăsați cepi, în acest an se formează primele verigi de rod.
De pe fiecare cep coarda cu poziție superioară se scurtează la 4-6 ochi (cordița), iar cea cu poziție inferioară la 2-3 ochi (cep). În anul al Vl-lea se pot considera încheiate tăierile de formare, prin lăsarea pe ambele cordoane a cordițelor și cepilor de înlocuire.
Tăierile de fructificare
În fiecare an, la tăiere se va avea în vedere lăsarea elementelor de rod cât mai aproape de nivelul cordonului și, în măsură posibilităților, reîntinerirea formațiunilor de rod prin cepii lăsați direct pe cordon.
Tăierile de formare pot fi reduse cu 1-2 ani, dacă plantele sunt uniforme ca vigoare, cu creșteri normale, încât să fie tratate toate în mod asemănător.
În această situație, tulpinile – ca și o parte a cordoanelor – pot fi realizate încă din anul al II-lea, iar în anul al III-lea să se formeze complet cordoanele.
În cazul când se practică cultura semi-protejată (mușuroind butucii), la baza tulpinilor se formează câte un cep de siguranță de 2 ochi, iar coardele rezultate din acesta se protejează toamna, prin acoperire cu pământ.
Tipuri de tăieri la vița de vie: Tăierea Guyot pe semitulpină
Tăierile de formare
În anul al II-lea de la plantare se lasă o cordiță de 5-6 ochi. În vară se aleg 2-3 lăstari, când au 8-10 cm lungime și se palisează pe tutore. Restul lăstarilor se îndepărtează, ca și copilii de pe lăstarii palisați.
În anul al III-lea de la plantare se proiectează tulpina din coarda cea mai de jos, mai viguroasă, și se taie sub nivelul sârmei.
Cu excepția a 3-4 ochi din vârf, restul ochilor de pe tulpină se orbesc sau în timpul verii se suprimă lăstarii porniți din aceștia.
În anul al IV-lea se formează primele verigi pe rod (2). Se aleg 2 coarde din vârful tulpinii, cu poziție opusă și se scurtează la 8-10 ochi, fiecăruia revenindu-i și câte un cep de 2 ochi. Coardele lăsate la tăiere se leagă de prima sârmă a spalierului.
În anul al V-lea se încheie în mod obișnuit formarea butucului, lăsându-se 4 verigi de rod, respectiv 4 coarde cu a câte 12 ochi, în medie, și 4 cepi a câte 2-3 ochi. Pentru dirijarea coardelor lăsate se recomandă dublarea primei șine a spalierului.
Tăierile de fructificare
În fiecare an se lasă pe butuc câte 4 verigi de rod, rareori mai multe, având grijă ca prin cepii lăsați să se mențină elementele de rod cât mai aproape de tulpină.
Tipuri de tăieri la vița de vie: Cordonul speroliat
Tăierile de formare
La cordonul speronat, (în cepi) elementele de rod sunt cepii de rod, amplasați pe cordoane, uni sau bilaterale. În anul al II-lea de la plantare se lasă o singură cordiță de 3-4 ochi. În vară se aleg 2-3 lăstari care se palisează de tutori, restul suprimâdu-se.
În anul al III-lea se proiectează tulpină, scurtându-se coarda cea mai viguroasă, dreaptă, sub prima sârmă. Restul coardelor se taie.
În cazul când coarda rezervată pentru proiectarea tulpinii are grosime de peste 8 mm (în diametru) pe o porțiune mai lungă decât lungimea necesară formării tulpinii, se procedează la formarea cordonului, coarda scurtându-se fie la lungimea egală cu 1/2 din distanță între butuci sau acolo unde diametrul ei este mai mic de 8 mm.
În anul al IV-lea, din două coarde cu poziție superioară se formează cele două cordoane, scurtându-se fiecare la lungimea egală cu 1/2 din distanță dintre butuci pe rând. în cazul când în anul anterior s-a format un cordon, pe acesta se vor scurta coardele la 3 ochi, realizându-se cepi de rod și se va forma și cel de-al doilea cordon.
În anul al V-lea se încheie formarea butucilor, lăsându-se pe ambele cordoane cepi de rod de 3 ochi.
Tăierile de fructificare
În următorii ani, tăierea se face numai în cepi de rod, având grijă că aceștia să fie amplasați cât mai aproape de cordon pentru a evita degarnisirea cordoanelor.
