Producția de mere din Europa este estimată în acest an la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimul deceniu, în timp ce și recolta de pere se apropie de minimele perioadei.
Reducerea suprafețelor cultivate și randamentele mai mici, la care s-au adăugat înghețurile târzii și valurile de căldură, afectează oferta de fructe.
Potrivit celei mai recente estimări a WAPA – Asociația Mondială a Producătorilor de Mere și Pere, cei mai mari 20 de producători europeni ar urma să obțină în 2026 aproximativ 9,49 milioane de tone de mere, cu 15,5% mai puțin decât în 2025 și cu 14,2% sub media ultimilor zece ani.
Dacă estimarea se confirmă, aceasta ar fi a doua cea mai mică recoltă de mere din ultimul deceniu.
Din producția estimată, aproximativ 544.000 de tone ar urma să fie mere ecologice, cu 14% mai puțin decât anul trecut.
România: producție estimată la 430.000 de tone
România se înscrie, de asemenea, pe trendul descendent, însă reducerea estimată este mai moderată decât în cazul principalilor producători europeni.
Recolta de mere este estimată la 430.000 de tone, cu aproximativ 3% sub nivelul din 2025 și cu 12% sub media perioadei 2023–2025.
Prin comparație, Polonia, principalul producător european, ar putea înregistra o scădere de aproximativ 30%, iar Franța, al treilea mare producător, ar putea recolta cu 24% mai puține mere decât anul trecut.
Primele cinci state membre producătoare de mere în 2026 sunt estimate a fi Polonia, Italia, Franța, Germania și Spania, care ar urma să asigure împreună aproximativ 81% din producția UE. Cotele estimate sunt de 28% pentru Polonia, 24% pentru Italia, 12% pentru Franța, 11% pentru Germania și 6% pentru Spania.
Înghețul și canicula au lovit livezile europene
Condițiile meteorologice au reprezentat unul dintre principalii factori care au afectat producția din acest an.
Înghețurile târzii au provocat pierderi în special în Europa de Est, inclusiv în Polonia, Cehia, Slovacia și nord-estul Ungariei. Efecte au fost raportate și în anumite regiuni din Franța, Spania și Germania, în țările baltice și în Scandinavia.
Ulterior, valurile de căldură din ultima parte a primăverii și din timpul verii au afectat în special Spania, Franța, Polonia și Suedia.
Departamentul pentru Agricultură al SUA (USDA) indică și factori structurali care contribuie la reducerea producției. În ultimul deceniu, suprafața cultivată cu meri în UE s-a diminuat, în timp ce randamentele sunt, de asemenea, în scădere.
Printre cauzele menționate se numără accesul mai limitat la produse de protecție a plantelor, frecvența mai mare a fenomenelor meteorologice extreme – secetă, înghețuri târzii și inundații – precum și extinderea producției ecologice, care are în general randamente mai mici.
Merele mai scumpe, posibil abia în a doua parte a sezonului
Recolta mai mică nu înseamnă automat prețuri mai mari încă de la începutul sezonului. Potrivit analizei, în prima parte a perioadei de comercializare, stocurile de mere, de aproximativ două ori mai mari decât în 2025, au contribuit la menținerea prețurilor la un nivel redus.
Presiunea asupra producătorilor este amplificată de costurile ridicate cu energia și logistica, precum și de disponibilitatea redusă a unor produse pentru protecția plantelor.
În a doua jumătate a sezonului de comercializare, oferta mai redusă ar putea crea însă premise pentru o creștere a prețurilor.
Un alt efect al condițiilor meteorologice ar putea fi diminuarea cantităților de soiuri timpurii și apariția unor probleme de calitate. În aceste condiții, o parte mai mare a producției ar putea fi comercializată într-un interval scurt după recoltare, în loc să fie păstrată în depozite pentru perioade mai lungi.
Consumul de mere, sub presiune
Piața europeană se confruntă și cu o problemă de consum. Analizele indică o scădere a consumului de mere, în special în rândul consumatorilor tineri, care se orientează tot mai mult către produse considerate „superalimente”, precum fructele de pădure și avocado.
Pe piața externă, exportatorii europeni ar putea avea parte de o concurență mai puternică, în condițiile în care producția de mere din Turcia este estimată să se redreseze.
Astfel, oferta mai redusă din UE trebuie analizată în paralel cu evoluția cererii și cu situația producției din țările concurente.
Perele, la a patra cea mai mică recoltă din ultimii zece ani
Situația este diferită în cazul perelor. Producția europeană din 2026 este estimată la aproximativ 1,946 milioane de tone, în creștere cu 5,4% față de 2025, dar cu 3,2% sub media ultimului deceniu.
Dacă prognoza se confirmă, recolta va fi a patra cea mai mică din ultimii zece ani. Estimarea include aproximativ 72.000 de tone de pere ecologice.
În România, producția este estimată la 34.000 de tone, cu 3% mai puțin decât anul trecut și cu 12% sub media perioadei 2023–2025.
Suprafața cu peri a scăzut cu 20%
În ultimii zece ani, suprafața cultivată cu peri în Uniunea Europeană s-a redus cu aproximativ 20%. O parte din această scădere a fost compensată de creșterea randamentelor la hectar.
Cele mai mari producții de pere sunt estimate în Olanda, Belgia, Italia, Spania și Portugalia, care împreună asigură aproximativ 75% din producția UE. Olanda deține o cotă estimată de 20%, Belgia 19%, Italia 18%, Spania 12%, iar Portugalia 7%.
Pentru producătorii de pere, condițiile de piață sunt, potrivit analiștilor USDA, mai favorabile decât în cazul merelor. Cu excepția Olandei, stocurile europene de pere sunt în mare parte epuizate, iar presiunea din partea producției din emisfera sudică este redusă.
În plus, perele europene au devenit recent mai competitive pe piața sud-americană, pe fondul evoluției favorabile a cursurilor de schimb.
În interiorul Uniunii Europene este însă așteptată o concurență mai intensă, în condițiile unui consum în scădere.
Pentru pomicultorii europeni, sezonul 2026 aduce astfel o combinație de factori: producții afectate de vreme, suprafețe în scădere, costuri ridicate și schimbări în comportamentul consumatorilor.
Evoluția prețurilor va depinde nu doar de dimensiunea recoltei, ci și de nivelul stocurilor, calitatea fructelor și cererea de pe piețele europene și externe.
