11.6 C
București
miercuri, 15 mai, 2024

-

‹ adv ›
HomepageArticoleAlimentația gâștelor: nutrețuri pentru tineret și gâște

Alimentația gâștelor: nutrețuri pentru tineret și gâște

Gâștele sunt o categorie de palmipede mari, crescute pentru producerea de carne și grăsime, dar, nu în ultimul rând, pentru producţia secundară, deosebit de apreciată de gospodine – producţia de pene.

Gâștele valorifică foarte bine furajul verde, prin pășunat, cât și furajele grosiere
și grăunţele de cereale și de buruieni, de pe miriști, fapt care face posibilă creșterea lor și în lipsa unor suprafeţe întinse de apă.

Pentru tineret se utilizează nutreţ combinat cu un nivel energetic de 2600–2800 kcal EM/kg furaj și 16–20% PB până la vârsta de 3 săptămâni, la 4–6 săptămâni se administrează nutreţ combinat care conţine 2700–2900 kcal EM/kg furaj și 10–13% PB, iar la 7–12 săptămâni 2700–2900 kcal EM/kg furaj și 10–11% PB.

Astfel, se recomandă următoarele reţete de nutreţ combinat:

Nutrețuri combinate utilizate în hrana tineretului de gâscă

În timpul perioadei de reproducţie, nutreţurile consumate variază, în funcţie de stadiul ouatului, cât și de performanţele de ouat.

Asigurând în nutriţia gâștelor nutreţuri cu valoare energetică de 2500 kcal EM/kg și cu o valoare proteică de 15% PB, gâsca pentru reproducţie va consuma zilnic 150 g nutreţ combinat, la începutul perioadei de ouat, ca să ajungă la 300 g nutreţ combinat/ zi, la sfârșitul ouatului, concomitent cu 700–800 g nutreţ verde.

Cu ajutorul nutreţului verde se asigură și o parte din necesarul de săruri minerale (în special de potasiu) și de vitamine constituind, totodată, și un balast care favorizează funcţiile digestive.

Reţetele de nutreţ combinat utilizat în alimentaţia gâștelor adulte ar avea următoarea structură.

Nutreţuri combinate utilizate în hrana gâștelor adulte

Citește și despre: Coccidioza la păsări – motivul diareii cu sânge.

Bibliografie: Bunele practici de adaptare a sectorului zootehnic la schimbările climatice. Autori: Oleg MAȘNER, doctor în știinţe agricole. Sergiu COŞMAN, doctor habilitat în știinţe agricole. Vasile MACARI, doctor habilitat în știinţe biologice. Anatolie DANILOV, doctor în știinţe agricole. Igor PETCU, doctor în știinţe agricole.

‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Citește și

Cancerul bacterian – principala cauză a „morții sâmburoaselor” – sfaturi pentru control

Cancerul bacterian, întâlnit în unele surse și ca declinul...
‹ adv ›

ANPC a lansat în dezbatere publică un Ordin privind condițiile de comercializare a legumelor şi fructelor

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a publicat, marţi, în transparenţă decizională, un proiect de Ordin al preşedintelui ANPC,...

Ministerul Agriculturii a primit suma necesară pentru sprijinul agricultorilor; plăţile – de luni

Un număr de 250.000 de agricultori vor putea beneficia de sumele cuvenite de la APIA, în baza a diferite...
‹ adv ›
‹ adv ›

Comentarii

Alte articole