Securitatea alimentară și nutrițională la nivel mondial continuă să fie vulnerabilă, în ciuda unei aprovizionări suficiente cu produse alimentare.
Costurile ridicate, perturbările lanțurilor de aprovizionare și riscurile climatice mențin presiunea asupra piețelor agricole, potrivit celui mai recent raport Food Security Update al Băncii Mondiale.
Oferta globală de alimente este suficientă, însă perspectivele pentru cereale se deteriorează
Conform raportului, aprovizionarea globală cu produse alimentare rămâne, în general, adecvată, fapt confirmat și de Monitorul Piețelor Agricole (AMIS).
Cu toate acestea, costurile ridicate și perturbările din lanțurile logistice continuă să influențeze prețurile, iar producția principalelor culturi cerealiere este estimată să scadă comparativ cu nivelurile record înregistrate în 2025.
În aceste condiții, deși nu există riscuri imediate privind disponibilitatea alimentelor la nivel global, accesul la hrană rămâne o provocare pentru numeroase țări cu venituri reduse.
Prețurile la îngrășăminte au crescut cu 35% în primele cinci luni ale anului
Raportul arată că piața mondială a îngrășămintelor se află sub presiune încă de la începutul anului 2026. În perioada ianuarie–mai, prețurile au fost cu 35% mai mari față de aceeași perioadă din 2025.
Deși în ultimele săptămâni s-a observat o ușoară relaxare a pieței, aceasta nu s-a stabilizat complet. Potrivit Băncii Mondiale, efectele reducerii aplicării îngrășămintelor la începutul sezonului agricol vor putea fi evaluate abia la recoltare, când ar putea deveni vizibile eventualele pierderi de producție.
El Niño ar putea reduce producția
Una dintre principalele preocupări evidențiate în raport este evoluția fenomenului climatic El Niño. Specialiștii estimează că există o probabilitate cuprinsă între 61% și 87% ca acesta să se instaleze până la jumătatea anului 2026 și să persiste pe parcursul anului 2027.
Dacă acest scenariu se confirmă, producția de orez ar putea scădea cu 20–50% în regiunile afectate, în special în Asia de Sud, Africa Australă și unele zone din Asia de Est.
O astfel de evoluție ar putea accentua insecuritatea alimentară în statele deja vulnerabile, unde orezul reprezintă alimentul de bază pentru milioane de oameni.
Scăderi la porumb și grâu, dar orezul continuă să se scumpească
Comparativ cu actualizarea precedentă, indicele prețurilor agricole a scăzut cu 6%, indicele cerealelor cu 8%, iar indicele prețurilor la export cu 7%.
Declinul pieței cerealelor a fost determinat în principal de scăderea cu 15% a prețului porumbului și cu 13% a prețului grâului.
În schimb, prețul orezului a crescut cu 9%, evoluție influențată de perspectivele climatice și de îngrijorările privind oferta din principalele regiuni producătoare.
Raportat la aceeași perioadă a anului trecut, prețul porumbului este cu 1% mai mic, în timp ce grâul și orezul sunt mai scumpe cu 8%, respectiv 1%.
Comparativ cu nivelurile din ianuarie 2020, porumbul se tranzacționează cu 6% peste nivelul de atunci, grâul cu 4%, iar orezul cu 3%.
Inflația alimentară rămâne ridicată în numeroase economii
Raportul arată că inflația alimentară internă a rămas moderat ridicată în perioada aprilie–mai 2026, însă evoluțiile diferă de la o regiune la alta.
În țările cu venituri reduse, situația s-a deteriorat ușor, iar ponderea statelor în care inflația alimentară depășește 5% a crescut de la 40% la 45%.
În schimb, condițiile s-au îmbunătățit în economiile cu venituri medii inferioare, unde acest indicator a scăzut de la 40,8% la 36,7%, în țările cu venituri medii superioare, unde a coborât de la 34% la 29,8%, precum și în statele cu venituri ridicate, unde procentul a scăzut de la 6,8% la 5,1%.
Din punct de vedere regional, presiunile asupra prețurilor alimentelor au crescut în America Latină și Caraibe, precum și în Asia de Sud, în timp ce în Europa și Asia Centrală tendința s-a ameliorat.
În Africa, evoluția rămâne neuniformă, însă estul și sudul continentului continuă să înregistreze niveluri ridicate ale inflației alimentare.
Potrivit celor mai recente date trimestriale analizate de Banca Mondială, în aproximativ 14% dintre cele 169 de țări monitorizate, prețurile alimentelor au crescut într-un ritm mai rapid decât inflația generală, fenomen întâlnit în special în economiile cu venituri medii inferioare.
