7 motive frecvente de ce pomii de măr nu rodesc

Mărul este cea mai răspândită cultură pomicolă în lume. În comparație cu alte specii de pomi fructiferi, este mai puțin pretențios la compoziția solului și la condițiile climatice.

Dar, dacă mărul nu înflorește sau înflorește, dar nu rodește? În continuare, analizăm principalele motive din cauza cărora pomii de măr ar putea să ofere recolte mici.

Lipsa polenizatorilor

Majoritatea soiurilor de măr nu pot fi polenizate cu propriul polen. Au nevoie de polenizare încrucișată. Cele mai bune rezultate pot fi obținute dacă sunt plantate cel puțin 3 soiuri diferite în apropiere.

În plus, chiar și soiurile autofertile oferă rezultate mai bune în cazul polenizării încrucișate. În multe cazuri, dacă un pom înflorește în fiecare an, dar nu rodește, înseamnă că polenizatorul fie nu este selectat corect (soiurile sunt intersterile) sau nu este prezent.

Este important să alegeți soiul însoțitor potrivit. Acesta trebuie să înflorească în același timp cu cel deja plantat.

Caracteristicile soiului și vârsta pomilor

Dacă nu sunt flori pe un măr la câțiva ani după plantare, este posibil ca acest lucru să se datoreze vârstei pomului. Posibil ca pomii să fie prea tineri, pur și simplu și să nu fi ajuns încă la momentul intrării pe rod.

Portaltoi la fel influențează precocitatea intrării pe rod. Portaltoii obținuți din semințe (generativi) intră mai greu pe rod.

Important! Dacă un măr tânăr a înghețat, acesta va avea nevoie de timp pentru a se reface. Acesta poate începe să rodească mai târziu decât era de așteptat.

Pe măsură ce trec anii, pomii de măr bătrâni încep să rodească din ce în ce mai puțin. Tăierea de întinerire împreună cu o bună îngrijire și îngrășăminte de calitate vor ajuta la remedierea situației.

Sol „nepotrivit”

Solul sărac este principala cauză principală a fructificării deficiente la pomii de măr. Plantarea corectă a pomilor de măr poate rezolva problema solului sărac cu un deceniu în avans.

Pe soluri mai sărace, pentru pom trebuie săpată o groapă de plantare cu o adâncime de 1,2 metri și un diametru de cel puțin 1 metru. Este important să o umpleți cu pământ fertil, care conține gunoi de grajd descompus, humus, mraniță, cernoziom.

Pentru o creștere și dezvoltare normală, pomii au nevoie de B, Fe, Mn, Cu, Co, Mo, Zn. Lipsa acestor oligoelemente în sol poate duce nu numai la lipsa fructelor, ci și la degradarea pomului. Este important să înțelegem la timp ce element îi lipsește mărului.

Fierul: Lipsa acestei substanțe se manifestă prin cloroza frunzelor, care încep să devină galbene sau palide. O rețea de nervațiuni pe fundalul lor devine clar vizibilă. În cazuri de deficiențe severe împreună cu alte elemente, fructele cad sau încep să se veștezească.

Molibden: Frunzele sunt deformate, galbene cu nervuri, nu se produc fructe. Nu e înflorire sau dezvoltarea tulpinilor florale este stagnată.

Bor: Borul este responsabil pentru germinarea polenului și formarea și activarea tubului polinic. Astfel, o aprovizionare insuficientă cu bor duce la formarea slabă a florilor și a fructelor.

În cazuri severe, provoacă „arderea florilor”, în care florile se usucă și se ofilesc în timpul înfloririi.

Cupru: Frunzele devin galbene, se ofilesc. Pomul încetinește creșterea, ramurile se deformează treptat și se usucă. Din cauza ultimului simptom, deficitul de cupru este adesea confundat cu monilioza.

Zinc: La capetele lăstarilor se formează rozete de frunze mici, adesea palide sau albicioase. Se formează puțini boboci de flori, iar randamentul mărului scade.

Rădăcinile nu se dezvoltă bine, astfel încât pomul nu primește nutriția normală și se dezvoltă slab. Uneori rodirea este absentă.

Mangan: Pe părțile verzi se formează pete clorotice de diferite culori, fructele se formează deficient, pomul suportă greu seceta.

Pentru a se asigura că mărul are în mod constant suficiente microelemente, acestea trebuie aplicate în funcțe de analiza foliară și a solului. De asemenea, este necesar să se măsoare pH-ul solului și conținutul de săruri din sol.

Greșeli în utilizarea îngrășămintelor

În primăvară, mărul are nevoie de azot, care contribuie la acumularea de biomasă. În perioada de toamnă – complexe în special cu potasiu și fosfor. Acestea lucrează pentru viitor, îmbunătățesc nutriția plantei, o ajută să se pregătească pentru iarnă.

Dacă nu introduceți îngrășăminte la timp, este posibil ca pomul să nu depună muguri de rod. În acest caz, nu vă puteți aștepta la o recoltă abundentă.

Dacă există o supraabundență de azot, pomul acumulează masă verde în detrimentul recoltei. Planta se dezvoltă activ, înflorește, dar nu îi mai rămân resurse pentru fructificare.

Aceasta nu este o boală, ci, mai degrabă, o încălcare a regulilor agrotehnice. Dacă doza de azot este redusă, în anul următor mărul are șanse să dea roade.

Tăieri necorespunzătoare

Tăierea este o procedură care traumatizează planta. Dacă un pom tânăr este tăiat sever, iar apoi se repetă procedura de la an la an, toate resursele vitale vor merge la recuperare.

Nu este necesar să faceți „tăiere de șoc”. Efectuați procedura treptat, dar anual.

Trecând de la un pom la altul, aveți grijă să dezinfectați uneltele și să tratați zona tăierii, pentru a nu introduce infecții periculoase. În timpul tăierii, îndepărtați:

• lăstarii bolnavi și slăbiți
• ramurile care cresc în coroană și o îndesesc
• ramurile curbe care cresc vertical în sus.

Nu tăiați ramurile tinere de rod (acestea sunt adesea scurte și par subdezvoltate sau răsucite) dacă nu doriți să rămâneți fără recoltă.

Vezi detalii despre tăieri la măr:

• Tăierile la măr. Forma de coroană – ax vertical.
• Tăierile la măr. Forma de coroană – palmetă mixtă.

Dăunători și boli la măr

Dăunătorii pot provoca daune mari culturii. Unii dăunători (viermele merelor, viespea merelor, musca merelor) duc la căderea fructelor.

Controlați dăunătorii prin mijloacele posibile, mecanice și biologice. Atrageți păsările și insectele utile în grădină, puneți benzi capcană pe trunchi.

Vezi detalii despre Cinci dăunători în livezile de măr – control ecologic.

În plus, o serie de boli determină absența totală sau parțială a fructificării. Lupta împotriva bolilor fără măsuri preventive și fungicide nu se poate face. Realizați tratamente la timp pentru a evita dezvoltarea bolilor problematice.

Vezi detalii despre:

• Făinarea la măr – sfaturi pentru control, tratamente.
• Rapănul mărului – controlul în livezile ecologice sămânțoase.

Prezența apropiată a apelor subterane

Rădăcinile pomilor de măr pot pătrunde până la 3-4 metri în sol și uneori chiar mai adânc. Nu este întotdeauna posibil să ne dăm seama dinainte că acestea vor ajunge la pânza freatică. De obicei, un pom tânăr este plantat într-o groapă corespunzătoare.

Pentru câțiva ani se dezvoltă bine și dă recolte. Dar apoi, sistemul radicular pătrund prea adând și încep problemele. Pomul se îmbolnăvește, crește prost, fructele putrezesc sau nu leagă.

Dacă planta este deja bine înrădăcinată, va fi necesar să se dreneze parcela. Pentru a face acest lucru, săpați un sistem de șanțuri adânci cu scurgerea apei într-o zonă special săpată.