Fermierii din Rusia spun că vor cultiva mai puţin grâu după pierderile semnificative din acest an, trecând la culturi mai profitabile, cum ar fi mazăre, linte sau floarea-soarelui, transmite Reuters.
Astfel de decizii au implicaţii directe asupra preţurilor la grâu pe plan mondial, în condiţiile în care Rusia este cel mai mare exportator mondial de grâu. De asemenea, decizia afectează rata inflaţiei în ţările care importă masiv grâu, cum ar fi Egiptul.
Tendinţa reprezintă o provocare pentru planul preşedintelui Vladimir Putin de a majora exporturile şi a consolida poziţia Rusiei de superputere agricolă, pentru a obţine o mai mare influenţă externă, pe fondul confruntării cu Occidentul, în urma invadării Ucrainei, scrie Reuters.
Recolta de grâu a ţării va scădea anul acesta la 83 milioane de tone, din cauza secetei şi îngheţului, de la 92,8 milioane de tone în 2023 şi nivelul record de 104,2 milioane de tone din 2022. Noile previziuni pentru anul viitor sunt destul de sumbre.
Deşi Rusia a livrat pe plan global cantităţi semnificative de grâu în ultimele luni, exporturile ar urma să încetinească din cauza unei recolte mai slabe şi a limitelor la export, menite să ţină sub control creşterea preţurilor pe plan intern.
La o fermă din Omsk, Siberia, afectată de ploi semnificative în timpul recoltării, fermierul Maxim Levshunov a profitat de o zi însorită pentru a aduna grâul rămas pe câmp.
El spune că cea mai mare parte a recoltei va merge către hrana animalelor din cauza condiţiilor meteo, astfel încât va primi foarte puţini bani pentru munca sa.
„Probabil vom începe să renunţăm la grâu, să reducem producţia cât mai mult posibil.
Ne gândim cu ce putem înlocui acum pentru a obţine recolte mult mai profitabile”, a declarat Levshunov pentru Reuters.
În condiţiile în care se încheie campania de recoltare din acest an, fermierii ruşi îşi evaluează pierderile cauzate de vremea extrem de nefavorabilă şi iau în considerare o serie de măsuri, pe fondul scăderii marjei de profit la grâu, principalul produs agricol de export al Rusiei.
Prima victimă este grâul de toamnă, iar suprafaţa însămânţată ar urma să scadă anul acesta cu 10%, cea mai redusă din 2019, conform datelor companiei ruse de logistică Rusagrotrans.
„Există pierderi la fiecare tonă. Preţul de vânzare nu acoperă costul”, a apreciat Arkady Zlochevsky, şeful grupului de lobby „Russian Grain Union”, care se aşteaptă la o scădere a ponderii de 26% a Rusiei în comerţul global cu grâu.
Unii au decis deja să semene mai puţin grâu anul viitor. Alţii aşteaptă să vadă cum vor evolua preţurile pe plan mondial în următoarele săptămâni, înainte de a lua decizia finală.
„Profitabilitatea culturilor de cereale se apropie de zero. Compania a redus volumul de grâu de iarnă însămânţat cu 30%, ne axăm pe boabe de soia şi floarea soarelui”, a precizat Dmitry Garnov, directorul general al Rostagro Group, care deţine teren în regiunile Penza şi Saratov, în apropierea fluviului Volga.
Majorarea costurilor cu echipamentele şi combustibilii, creşterea ratei dobânzii la 21% în octombrie, pentru contracararea inflaţiei ridicate, taxele ridicate la export şi renunţarea la unele subvenţii din agricultură afectează marjele de profit.
În cea mai fertilă regiune din Rusia, Krasnodar, profitabilitatea grâului încă este de aproximativ 10%, dar unele mari ferme locale iau în considerare schimbarea strategiei, seceta devenind din ce în ce mai severă.
„În condiţiile în care vremea se încălzeşte din ce în ce mai mult în sud, trebuie să ne gândim în viitor la schimbarea structurii în zonele însămânţate”, a apreciat Yevgeny Gromyko, şeful Tkachev Agrocomplex, unul dintre cei mai mari proprietari de terenuri din Rusia şi fost adjunct al ministrului Agriculturii.
Rusia a depăşit anul acesta Canada, devenind cel mai mare exportator de mazăre către China, în timp ce autorităţile de reglementare din India, principalul importator de linte, au aprobat importurile din Rusia.
