România îşi consolidează poziţia geostrategică pentru întreaga regiune, iar o serie de companii globale din sectorul energetic sunt interesate să investească în ţara noastră, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Concluziile au fost făcute după cea de-a zecea reuniune ministerială a Consiliului Consultativ al Coridorului Sudic de Gaze şi cea de-a doua reuniune ministerială a Consiliului Consultativ pentru Energie Verde, organizate în Baku, Azerbaidjan.
„Am avut bilaterale cu omologii din Azerbaidjan, Republica Moldova, Serbia şi Slovacia, dar şi cu o serie de companii globale din sectorul energetic: Socar, Taqa, Masdar. Prilejul a fost reuniunea ministerială a Coridorului Sudic, mega-proiectul de peste 40 de miliarde euro, care aduce gazul azer, prin Turcia, în Europa, reducând dependenţa continentului european faţă de gazul rusesc.
Obiectivele noastre au fost de a asigura României rolul de lider regional în sectorul energetic, de a diversifica rutele către România şi de a reuşi, odată cu finalizarea acestor mari proiecte, să asigurăm accesul românilor la gaze şi energie electrică la un preţ cât mai mic. Mai mult, devenind hub energetic, România îşi consolidează poziţia geostrategică pentru întreaga regiune. Putem exporta şi mai multă energie, iar asta înseamnă locuri de muncă şi dezvoltare pentru români”, a spus Sebastian Burduja.
Una dintre noutăţile importante se referă la finalizarea Studiului de Fezabilitate pentru primul terminal de LNG la Marea Neagră, în România.
„Acest proiect, în care Socar şi Romgaz sunt parteneri, va fi o alternativă la Coridorul Sudic, cu potenţialul de a aduce în România 8-9 miliarde de metri cubi de gaz în fiecare an. Ca etapă ulterioară, va fi nevoie de identificarea structurii de finanţare şi proiectarea de detaliu. România susţine această iniţiativă. Putem avea un terminal plutitor de LNG aşa cum au făcut grecii la Alexandropoulis”.
Coridorul Sudic de Gaze a devenit operaţional în urmă cu trei ani, în vârful crizei energetice, şi a avut un rol semnificativ în asigurarea aprovizionării cu gaze naturale a Europei de Sud şi de Est.
Diversificarea rutelor de aprovizionare a jucat un rol semnificativ şi în reducerea dependenţei de gazele ruseşti, cu atât mai importantă în contextul geopolitic delicat care a generat şocuri asupra lanţurilor de aprovizionare.
De asemenea, companiile emirateze Taqa şi Masdar sunt interesate să investească în România.
„Portofoliul lor de proiecte este de miliarde de dolari. România oferă multiple posibilităţi: de la interconectorul în curent continuu Est-Vest, care va lega viitoarele unităţi 3 şi 4 de la Cernavodă şi centralele eoliene din Marea Neagră de sistemul energetic european până la panouri fotovoltaice flotante pe lacurile de acumulare ale Hidroelectrica şi proiectul Tarniţa-Lapuşteşti. Rămâne să concretizăm prin investiţii concrete”.
Totodată, programul nuclear civil românesc este urmărit de către toţi partenerii, în mod special reactoarele modulare de mici dimensiuni (SMR).
„După 2029, orizontul de timp pentru finalizarea proiectului de la Doiceşti, în premieră europeană, va însemna posibilitatea NuclearElectrica de a valorifica această tehnologie în întreaga regiune, cu specialişti pregătiţi la Politehnica Bucureşti, unde deja avem un simulator pentru SMR-uri. Excelenţă românească la nivel înalt”, se arată în comunicatul Ministerului Energiei.
Pe data de 1 aprilie 2024 urmează Comisia mixtă România-Azerbaidjan.
În marja acestor reuniuni, a avut loc şi cea de-a şasea Reuniune Ministerială, organizată în baza Acordului între guvernele Republicii Azerbaidjan, Georgiei, României şi Ungariei privind Parteneriatul Strategic în Domeniul Dezvoltării şi Transportului Energiei Verzi, semnat în 17 decembrie 2022, la Bucureşti.
Acesta a intrat în vigoare la data 18 februarie 2024, după ratificarea de către cele patru state.
