19.6 C
București
joi, 30 mai, 2024

-

‹ adv ›
HomepageȘtiri AgricoleCostel Vînătoru: S-au înmulţit foarte mult dăunătorii ca urmare a schimbărilor climatice

Costel Vînătoru: S-au înmulţit foarte mult dăunătorii ca urmare a schimbărilor climatice

O pondere importantă dintre dăunătorii şi bolile care afectează culturile agricole ar putea fi combătută de ger şi zăpadă, atrag atenţia specialiştii Băncii de Resurse Genetice Vegetale (BRGV) Buzău în contextul temperaturilor din ce în ce mai ridicate pe parcursul ultimelor ierni.

Potrivit cercetătorilor de la BRGV Buzău, lipsa precipitaţiilor din timpul iernii, variaţia extremă a temperaturilor între zi şi noapte sau de la o zi la alta produc dezechilibre majore în dezvoltarea plantelor.

„Din păcate, nu putem spune ce spuneam altă dată: ‘Semne bune anul are’. Pentru că agricultura se află în suferinţă şi întreaga lume vegetală. Nu se mai respectă anotimpurile, calendarul agricol nu mai poate fi respectat pentru că aceste condiţii climatice sunt diferite, nu mai seamănă de la un an la altul. Este un fenomen care se accentuează de la an la an, iernile sunt fără zăpadă, temperaturile sunt ridicate. Astfel, plantele intră în derută. Trebuiau să fie în perioadă de repaus, erau protejate de stratul de zăpadă, gerul distrugea o parte din dăunători, care se conservă în sol, în resturile vegetale.
România era bine stabilizată climatic, cu cele patru anotimpuri, iarna era o perioadă cu ger, cu precipitaţii reci, având rol de curăţire, dezinfectare a solului. Acum, producţiile se obţin cu riscuri şi cheltuieli mai mari şi putem vorbi de anumite pericole, de deficit de apă în sol şi secetă. Un an agricol bun este atunci când avem precipitaţii de peste 800 l/mp dispersate uniform pe sol, cam acesta este necesarul minim de apă anual. În contrast, avem şi arşiţa acută de pe timpul verii. Sunt fenomene extreme care se acutizează de la an la an”, a declarat, directorul BRGV, Costel Vînătoru.

Temperaturile ridicate din timpul iernii favorizează conservarea şi dezvoltarea unor dăunători vinovaţi de pagube semnificative produse în majoritatea ramurilor din agricultură. Se estimează că jumătate din pagubele generate de atacurile dăunătorilor sau de boli ar putea fi evitate în contextul unor condiţii climatice normale, caracterizate pe timpul iernii de precipitaţii sub formă de zăpadă şi perioade cu valori termice sub limita îngheţului.

„La noi s-au înmulţit foarte mult dăunătorii tocmai ca urmare a acestor schimbări climatice. Bolile trec uşor peste iarnă pentru că se formează datorită condiţiilor de mediu, fie că vorbim de ciuperci, fungi sau viroze. Cei mai periculoşi sunt dăunătorii, pentru că provoacă pagube foarte mari. S-au adaptat şi au devenit imuni la o mare parte a substanţelor de combatere care se folosesc astăzi.
Spre exemplu: păianjenul comun, pe care îl întâlnim pe plante; tripsul, un dăunător periculos, minuscul, care se hrăneşte cu sucul celular al plantei şi care este vector de transmitere a unor boli de la o plantă la alta; tuta absoluta, un alt dăunător relativ recent descoperit în România, este extrem de periculos pentru că atacă tomatele, dar îl găsim acum şi pe alte plante iar temperaturile ridicate îl face să se păstreze foarte bine, în schimb la ger nu rezistă; afidele, musculiţa albă de seră pe care o regăsim şi în câmp sunt dăunători duri; ploşniţa tomatelor, nematozii care se instalează pe rădăcinile plantelor. Dacă clima ar fi aşezată, undeva la 50 la sută din atacul acestor boli şi dăunători ar fi diminuat”, a adăugat directorul BRGV.

Printre speciile de plante legumicole afectate de boli, dăunători şi dezechilibre ale climei se numără ardeii, tomatele sau fasolea, soiuri care ar putea fi cultivate din ce în ce mai greu, cu costuri de producţie ridicate.

„Ridichile au nevoie de temperaturi scăzute şi cât de cât uniforme. Temperaturile ridicate fac ca acestea să nu se mai dezvolte, să devină foarte iuţi, lemnoase şi produc rapid sămânţă. Tomata, cunoscuta roşie, apreciată de toţi românii, este planta care poate are cel mai mare număr de boli şi dăunători din toate plantele de cultură. Eu nu am mai întâlnit atâtea boli aşa cum se regăsesc pe tomate. Este foarte greu să mai realizezi o cultură de ardei în câmp, deşi Buzăul, Brăila, Ialomiţa erau zone apreciate pentru culturile de ardei în câmp.
S-a accentuat acest fenomen de putrezire a plantelor şi atunci cultivatorii nu mai pot cultiva în câmp. Vorbim de legume – de ardei, de tomate, de vinete care sunt puternic afectate de aceste schimbări climatice. Pe lângă acestea, sunt şi specii în pericol – fasolea, mazărea, bobul, soia. Aceste specii sunt în mare pericol pentru că în ultimii ani condiţiile de climă nu mai sunt favorabile. Sunt specii care vin din familia leguminoase, care pot reface bine solul, fiind fixatoare de azot, pregătesc solul pentru următoarea cultură. Sunt boli precum bacterioza, antracnoza, pe care le întâlnim la fasole, la mazăre, la bob”, a precizat cercetătorul.

În schimb, temperaturile din ce în ce mai ridicate din timpul anului fac loc în agricultură unor soiuri de plante care altădată nu ar fi avut şanse să prospere. În cadrul BRGV sunt în curs de aclimatizare peste 200 de specii de legume, flori, plante aromatice şi medicinale.

„Acum câţiva ani nu se gândea nimeni că s-ar putea realiza o plantaţie de smochini în România. Or, acum a început să ocupe suprafeţe din ce în ce mai mari. Avem banana nordului, cartoful dulce cultivat în România. Noi, aici, la Buzău, avem multe alte specii care pot fi cultivate, cum ar fi castravetele amar, kivano, pepenele de iarnă, dovlecelul şarpe, salata picantă, spanacul urcător de Malabar, care pot intra oricând în cultură. Avem peste 200 de specii noi care sunt introduse în programul de aclimatizare. Trebuie să aducem în cultură şi alte plante. Este formula cea mai eficientă la acest moment, pentru că până când clima se va echilibra, probabil va mai dura timp, fiind un fenomen global”, a subliniat Costel Vânătoru.

Printre plantele aclimatizate se mai numără Perilla frutescens sau susanul sălbatic, anghinarea sau topinamburul.

‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Citește și

BRGV Buzău: Spanacul de Malabar – Tehnologia de cultivare

Specialiștii BRGV Buzău au început studiul spanacului de Malabar...
‹ adv ›

Salata iute – sfaturi la cultivare oferite de BRGV Buzău

Salata iute sau Brassica juncea spp. poate fi cultivată cu succes pe tot teritoriul României, atât în seră și...

Costel Vînătoru: În premieră, am efectuat extragere de ADN vegetal dintr-o vânătă – un pas către o bibliotecă a genotipurilor

Banca de Resurse Genetice şi Vegetale (BRGV) Buzău a efectuat prima extragere a unei secvenţe de ADN vegetal dintr-un...
‹ adv ›
‹ adv ›

Comentarii

Alte articole