România tratează dosarul Noilor tehnici genomice (NGT) cu maximă responsabilitate şi îşi menţine încă rezerva de analiză, consultările pe plan naţional, şi nu numai, fiind în plină desfăşurare, a declarat, luni, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, la Bruxelles.
„România apreciază prezentarea Comisiei cu privire la stadiul negocierilor şi salută intervenţia elaborată de către Croaţia pe marginea acestui dosar extrem de important pentru viitorul producţiei agricole şi a comerţului european. România doreşte să sublinieze că tratează dosarul cu maximă responsabilitate şi îşi menţine încă rezerva de analiză. Consultările pe plan naţional, şi nu numai, sunt în plină desfăşurare. Priorităţile României vizează mai multe aspecte importante pentru producţia şi exporturile noastre”, a spus Florin Barbu.
Potrivit acestuia, întrucât este vizată crearea de soiuri de plante noi, este important ca Noile tehnici genomice (NGT) să poată fi reevaluate de autorităţile specializate ale statelor membre, în piaţa cărora se intenţionează comercializarea şi utilizarea acestora.
Totodată, Barbu a transmis că România nu susţine NGT1 (plante NGT comparabile cu plantele naturale sau convenţionale – n. r.) pentru sectorul ecologic şi patentarea plantelor din categoria NTG1.
„Considerăm de o reală importanţă: înfiinţarea de laboratoare oficiale publice specializate, finanţate de către UE; asigurarea metodelor de control ale NGT, trasabilitatea şi etichetarea, pentru respectarea drepturilor consumatorilor de a fi informaţi şi de a alege. Pentru evitarea posibilelor bariere comerciale netarifare, România solicită, de asemenea: garantarea de către UE a echivalării categoriei NGT1 pe pieţele terţe, vechi partenere ale României pentru asigurarea fluxului comerţului exterior. În caz contrar, considerăm că sunt necesare norme de coexistenţă între culturile NGT1 şi culturile convenţionale, astfel încât exportul de cereale convenţionale agreat cu ţările terţe să nu fie afectat”, a mai afirmat şeful de la Agricultură.
Conform expunerii de motive ce însoţeşte propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind plantele obţinute prin anumite noi tehnici genomice şi alimentele şi furajele derivate din ele, şi de modificare a Regulamentului (UE) 2017/625, publicat pe site-ul Camerei Deputaţilor, Noile tehnici genomice oferă noi posibilităţi de modificare a materialului genetic al unui organism, permiţând dezvoltarea rapidă a unor soiuri de plante cu proprietăţi specifice.
NGT-urile constituie un grup de tehnici diverse, fiecare putând fi utilizată în diverse moduri pentru obţinerea unor rezultate diferite. În multe cazuri, aceste noi tehnici pot conduce la modificări specifice şi precise ale genomului mai bine decât tehnicile convenţionale de ameliorare sau tehnicile genomice consacrate (tehnici de modificare genetică dezvoltate înainte de 2001, când a fost adoptată legislaţia Uniunii privind OMG-urile), iar aceste modificări ar putea sau nu să fie produse în natură sau obţinute prin tehnici de ameliorare convenţionale.
NGT-urile se aplică unei game mult mai largi de specii de plante de cultură decât tehnicile genomice consacrate şi pot contribui, de exemplu, la reducerea dependenţei Uniunii de importurile de proteine vegetale. În plus, ele pot sprijini nevoile speciale din regiunile ultraperiferice.
