Urmăreşte canalul Agrobiznes pe WhatsApp
Curtea de Conturi a României a adresat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) o serie de recomandări privind instituirea măsurilor necesare pentru prevenirea şi combaterea efectelor schimbărilor climatice în agricultură, având în vedere că performanţa activităţii în acest domeniu a fost afectată de unele deficienţe, vulnerabilităţi şi puncte slabe.
Recomandările au fost formulate în contextul auditului performanţei cu tema Prevenirea şi combaterea efectelor schimbărilor climatice în agricultura românească, misiune efectuată în perioada februarie 2022-martie 2023, pentru intervalul 2000-2021.
Potrivit sursei citate, în ultimii 20 de ani, Strategia naţională pentru combaterea deşertificării, degradării terenurilor a fost implementată într-o măsură redusă, cauzată în principal de neaprobarea Programului de punere în aplicare a Strategiei, a lipsei instrumentelor de implementare, a slabei capacităţi de cooperare intersectorială, cât şi a neconcordanţelor dintre programele propuse cu planurile comunităţilor locale.
În domeniul îmbunătăţirilor funciare, auditorii Curţii de Consturi au semnalat că MADR nu a elaborat şi implementat o strategie naţională care să cuprindă întregul sistem de amenajări de irigaţii, desecare-drenaj şi combaterea eroziunii solului, în scopul prevenirii şi înlăturării acţiunii factorilor de risc: secetă, eroziunea solului, exces de apă, inundaţii.
Conform auditului, nici în sectorul de cercetare agricolă MADR nu a implementat o viziune strategică prin care să stabilească responsabilităţile, priorităţile şi temele de cercetare pentru atenuarea efectelor schimbărilor climatice şi adaptarea agriculturii la acestea.
Pentru eliminarea deficienţelor, diminuarea riscurilor şi a punctelor slabe constatate, echipa de audit a formulat o serie de recomandări, printre care:
- consolidarea capacităţii instituţionale a MADR pentru gestionarea integrată şi coordonată a activităţilor specifice privind prevenirea şi combaterea efectelor schimbărilor climatice în agricultură, elaborarea procedurilor operaţionale şi a regulamentelor, procedurilor şi instrucţiunilor proprii pentru tipurile de risc pentru care MADR are calitatea de autoritate cu rol principal şi secundar;
- efectuarea demersurilor necesare pentru elaborarea unei strategii unitare de reducere a efectelor secetei, prevenirea şi combaterea degradării şi deşertificării terenurilor agricole, clarificarea şi armonizarea legislaţiei şi regulamentelor în domeniu;
- integrarea programelor de reabilitare şi modernizare a infrastructurii de irigaţii, a sistemelor de desecare/drenaj şi de combatere a eroziunii solului, într-o strategie naţională care să reflecte viziunea Guvernului în ceea ce priveşte eficientizarea, modernizarea şi/sau extinderea infrastructurii de îmbunătăţiri funciare, în scopul adaptării agriculturii la schimbările climatice şi reducerii efectelor acestora asupra producţiei agricole.
De asemenea, a mai recomandat:
- inventarierea terenurilor agricole degradate şi elaborarea unor programe/planuri de acţiune corespunzătoare pentru restaurarea, prevenirea, reducerea riscurilor şi combaterea degradării terenurilor destinate agriculturii;
- actualizarea proiectului de Strategie pentru cercetare-dezvoltare-inovare în domeniul agroalimentar pe termen mediu şi lung; orientarea cercetării spre adaptarea agriculturii la efectele negative ale schimbărilor climatice în domeniile prioritare pentru sectorul agricol;
- simplificarea regulilor şi procedurilor/cerinţelor de accesare a măsurilor implementate prin PAC 2021-2027 evaluate ca având impact în prevenirea şi diminuarea efectelor schimbărilor climatice.
În ceea ce priveşte impactul auditului în activitatea MADR, ministerul a demarat mai multe acţiuni, precum planificarea actualizării cadrului legislativ naţional în concordanţă cu cel european în ceea ce priveşte sănătatea solului, realizarea unei analize privind adaptarea la schimbările climatice a întregului sector al îmbunătăţirilor funciare, extinderea infrastructurii principale de irigaţii supusă reabilitării (de la 89 amenajări la 156), redactarea „Ghidului privind elaborarea şi implementarea planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare în domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al MADR”.
Potrivit Curţii de Conturi, selectarea temei de audit a fost motivată de interesul general privind impactul schimbărilor climatice asupra agriculturii, sector vulnerabil la efectele negative ale acestora.
Cu prilejul misiunii de audit efectuate la MADR au fost derulate acţiuni de documentare la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, la Administraţia Sistemului Naţional Antigrindină şi Creştere a Precipitaţiilor, precum şi la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.