Schimbările climatice, ale căror impact este tot mai simțitor în special în ultimii ani, fac fermierii să opteze pentru alternative de lucrare a solului și creștere a culturilor. Sistemul No-till ar veni să facă față acestor provocări, cu toate că este un sistem nici pe departe ușor de implementat cu succes.
Ion Olteanu Constantin, care gestionează o fermă de aproximativ 12 mii de hectare, a testat pe o mie de hectare sistemul No-till în acest an la culturile de porumb și floarea-soarelui. În ciuda provocărilor cu care s-a confruntat, planifică, să majoreze suprafața până la 4 mii de hectare.
Despre experiența primului an de testare, dar și planurile pentru viitor, relatăm mai multe în acest articol.
„Impactul schimbărilor climatice s-a amplificat în ultimii 4-5 ani. În primul rând, de la 500-600 de mm precipitații, am ajuns la 280 mm, aproape la jumătate. Astfel, dacă nu schimbi ceva, riști să faci faliment”, spune Ion Olteanu Constantin.
Trecerea către sistemul No-till nu a fost una bruscă, fără o analiză a factorilor de risc și o perioadă de tranzit. De mai bine de 10 ani, fermierul implementează sistemul Mini-till de întreținere a solului, astfel că unele probleme îi erau bine cunoscute.
„Când am inițiat afacerea în agricultură, majoritatea terenurilor erau în pârloagă. După trei ani în care am desțelenit terenurile, am trecut la sistemul Mini-till. Acum, presați de insuficiența precipitațiilor, consturile imense la îngrășăminte și alte inputuri, am ales sistemul No-till. Am vizitat mai multe ferme din țară și de peste hotare – Bulgaria, Franța, pentru a prelua din experiența fermierilor care implementează sistemul de ani buni. Astfel, suntem conștienți de ceea ce urmează”.
Recoltele mai mici se echilibrează datorită costurilor de producție în scădere
Este din start pregătit să obțină producții mai mici, caracteristice etapei de tranziție, dar, pe de altă parte, spune că se diminuează și costurile.
„În circa 4-5 ani se obține solul care să-ți ofere mai mult decât îi oferi tu, acel mulci și materie organică necesare pentru microorganismele din sol. Astfel, în primii ani, cât durează adaptarea, producțiile sunt mai mici. Pe de altă parte, și costurile sunt mai mici, datorită reducerii necesarului de motorină, fertilizanți, în plus se evită uzura tehnică”.
Și dacă vorbim de a oferi solului ceea de ce are nevoie, atunci culturile de acoperire sunt unele dintre cerințele de bază. Astfel, în ferma Agromad Crops, urmează înființarea covoarelor vegetale, la instalarea condițiilor favorabile pentru acestea.
„Suntem conștienți de faptul că urmează să avem probleme ce țin de îmburuienarea câmpurilor, dar acest lucru se va ameliora în următorii 2-3 ani. În plus, mai este necesară o atenție sporită, nu trebuie să ratezi perioada optimă de realizare a tratamentelor, erbicidărilor”.
O altă provocare, evident, ține de achiziționarea tehnicii agricole necesare. Pe lângă faptul că e suficient de costisitoare, mai și durează câteva luni până ajunge în fermă.
„În circa 6-7 luni urmează să fie gata semănătorile. Pentru acest an, am adaptat semănătoarea clasică pentru No-till. Sunt provocări majore, nu este ușor în primul rând financiar să faci față acestui sistem în primii ani, mai ales ținând cont de criza cu care se confruntă fermierii români, însă înțelegem cât de necesar este acest lucru și ne adaptăm în măsura posibilităților, pășind foarte atent”.
Fermierul menționează importanța trecerii treptate, testând mai întâi pe aproximativ 10% din suprafețe sistemul, apoi, crescându-le câte puțin în fiecare an.
„Suntem presați de insuficiența precipitațiilor și schimbările climatice, astfel că nu prea avem timp de pierdut. Cu toate acestea, este necesară o abordare corectă, pentru că orice greșeală costă. Cred că, în 4-5 ani este posibil de realizat această trecere cu succes. Trebuie foarte multă disciplină și cunoștințe”.
„Minunea No-till e aceea că poți să-ți creezi un sol fertil, care face față provocărilor”.
Cele 12 mii de hectare sunt amplasate în aproximativ 62 de localități. Ferma are cea mai mare întindere și diversitate a solurilor din România.
„Avem soluri foarte variate, de la luto-nisipoase până la argiloase, cu procentul de humus de la 2% la 4%, o varietate a pH-ului de 5,2-6,4. Minunea No-till e aceea că poți să-ți creezi sol fertil, care face față provocărilor, menține umiditatea, sporește cantitatea de microorganismele din sol. Am văzut în sistemul No-till rezultate cu 0 fosfor și 75 kg s.a. de azot, iar producțiile sunt constante. Studiile și rezultatele din câmp arată că e posibil să transformi fosforul într-o formă accesibilă plantelor cu ajutorul microorganismelor, dar sunt necesari ani buni de muncă și insistență”.
„Nu planific să exclud fertilizarea, ci doar să creez echilibrul necesar pentru un sol viu”.
În a treia decadă a lunii august planifică înființarea culturilor de acoperire. Detalii despre Culturile de acoperire – când se seamănă, încorporează în sol ca îngrășăminte.
„Vara, la noi, ținând cont de lipsa tot mai acută a precipitațiilor, ar fi o crimă să înființezi covoare vegetale. De aceea, vom opta pentru înființarea acestora la finele lunii august. Vom opta pentru mixuri de 7-8 specii, inclusiv ovăz, ridiche, măzăriche și alte leguminoase. Este important să-ți asiguri 30-35 kg de azot natural din aceste amestecuri. Pe lângă acest azot natural, mai și mobilizezi fosforul din sol. Înființarea acestor culturi necesită multă atenție, anume din cauza insuficienței de apă”.
Anul acesta, va fi semănat grâul în sistem No-till, iar pentru diversificarea culturilor urmează identificarea culturilor pe parcurs.
„La moment, putem vorbi de un asolament scurt – grâu, orz porumb și floarea-soarelui. Acestea, alături de culturile de acoperire, cred că vor crea un echilibru bun. Ținând cont de particularitățile semințelor de rapiță, e destul de dificil să realizezi semănatul în sistem No-till și să obții recolte bune”.
Vom reveni pe parcurs cu actualizări privind rezultatele obținute.
Detalii despre Sistemul No-till: ce reprezintă și cum poate fi implementat.
