11.3 C
București
duminică, 21 aprilie, 2024

-

‹ adv ›
HomepageȘtiri AgricoleRomânia - singura ţară care a încercat 4 tehnologii pentru combaterea grindinei...

România – singura ţară care a încercat 4 tehnologii pentru combaterea grindinei şi stimularea precipitaţiilor

România este singura ţară care a încercat cu succes patru tehnologii pentru combaterea grindinei şi stimularea precipitaţiilor, unele fiind deja folosite sau în curs de implementare pentru combaterea secetei şi diminuarea fenomenului de grindină, potrivit directorului de programe de la Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină (UCCG) Moldova II Vrancea, Ionuţ Lucian Lazăr.

„În prezent, există patru tehnologii care se aplică atât pentru combaterea grindinei, cât şi pentru stimularea de precipitaţii: tehnologia rachetelor, a aviaţiei, tehnologia generatoarelor terestre şi cea a baloanelor. România le-a încercat deja, fie că vorbim de faza de omologare, fie că vorbim de faze experimentale, dar suntem singurul stat din lume, la momentul actual, care a încercat toate cele patru tehnologii cu succes, adică cu rezultate măsurabile la sol.

Tehnologia rachetelor la noi este cu mult peste ce se aplică în alte părţi ale lumii. Am ajuns la performanţe de 80% grad de protecţie, în condiţiile în care tehnologia standard spune că un grad de protecţie de 75% e mulţumitor, pentru că are şi tehnologia anumite limitări. De exemplu, nu poţi să lansezi rachete atunci când ai interdicţie de aviaţie. Am avut astfel de cazuri în care nu am putut interveni şi atunci a căzut grindină care a afectat culturi întregi”, a declarat, Ionuţ Lazăr.

Potrivit directorului UCCG Moldova II Vrancea, Sistemul naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor este o necesitate la acest moment, atât pentru protejarea culturile de grindină, cât şi pentru stimularea precipitaţiilor, în contextul în care vecinii noştri au astfel de sisteme care acoperă bună parte din teritoriul lor.

„Sistemul antigrindină sau de stimulare a precipitaţiilor în România a fost realizat nu pentru că şi l-a dorit cineva, ci pentru că el este necesar. Dacă ne uităm la Republica Moldova, ţara are un sistem care acoperă mare parte din teritoriu cu puncte de lansare, astfel încât reuşeşte să combată celulele de grindină. Ţara vecină are 132 de puncte de lansare, cu care protejează 1,6 milioane de hectare.

În aceste condiţii, Republica Moldova reuşeşte să combată cu succes celulele pe teritoriul ţării, norul trece peste Prut, celula care se încarcă cu energie acumulează apă şi se descarcă, de exemplu, în zona Cotnari, unde, de cele mai multe ori, au fost pagube colosale. La fel şi în Carpaţii de Curbură. Ani la rând, zona noastră (Vrancea – n.r.) a fost considerată polul grindinei. Pentru că R. Moldova are puncte de lansare până spre sudul ţării, iar o celulă combătută şi ţinută sub control de ei, pe teritoriul lor, după ce nu va mai avea iodură de argint în ea pentru a diminua particulele de grindină şi intră într-o zonă propice pentru a se dezvolta, peste Prut sau Siret, va provoca pagube materiale. De multe ori au fost pierderi în culturile agricole colosale”, a spus el.

La fel, şi la vecinii din sudul Dunării.

„Bulgarii au foarte multe puncte de lansare, iar protecţia zonei de est a ţării este asigurată de aeronave. Astfel că ei combat cu succes, pe teritoriul lor, celule de grindină care vin către România şi care, intrând pe teritoriul nostru, peste Dunăre, se încarcă foarte tare şi provoacă pagube enorme.

S-a întâmplat, de exemplu, să monitorizăm o celulă venită dinspre Bulgaria, am ţinut legătura cu colegii de acolo care ne-au confirmat că ei au combătut acea celulă, care, după ce a intrat în România, s-a descărcat în zona Dăbuleni, unde nu a mai rămas nimic pe câmp. După care a intrat în zona de protecţie de la Grupul Sud, unde s-a intervenit iarăşi cu sistemul antigrindină, s-a ţinut sub control celula şi, uşor, uşor, ea şi-a pierdut din energie şi s-a diminuat”, a explicat Ionuţ Lazăr.

Sistemul naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor este realizat pe baza unor studii care au ţinut cont de valoarea economică a culturilor, astfel încât investiţia să fie justificată.

Dacă la începutul implementării sistemului, în 2004-2005, existau la nivel naţional patru – cinci puncte de lansare antigrindină, în 2022 s-a ajuns la 99 de puncte de lansare antigrindină, organizate în cadrul a şase Unităţi de Combatere a Căderilor de Grindină, capabile să asigure protecţia comunităţilor locale şi a suprafeţelor agricole împotriva căderilor de grindină pentru aproximativ 2,3 milioane hectare, adică aproape 25% din terenul agricol din România.

În momentul de faţă sunt protejate circa 2,3 milioane de hectare de teren arabil, aproximativ 25% din totalul agricol naţional, cu 99 de puncte de lansare a rachetelor antigrindină în şase Unităţi de Combatere a Căderilor de Grindină la nivel naţional. Pe viitor se intenţionează construcţia altor 130 de puncte de lansare, ceea ce va duce la o proiecţie ulterioară a altor circa trei milioane de hectare la nivel naţional. Vom ajunge în câţiva ani să avem toată România unită cu puncte de lansare şi vom avea aproape cinci milioane de hectare protejate cu tehnologia rachetelor.

Mai puţin Lanţul Carpatic şi Dobrogea şi Bărăgan. Mai mult de atât nici nu putem cu tehnologia rachetelor, pentru că sunt zone în ţară unde nu putem acţiona cu rachetele, cum e zona Dobrogea – Bărăgan, unde există foarte multe eoliene, dar şi un culoar de zbor foarte jos, iar organele de aviaţie nu ne vor da niciodată permisiunea să intervenim cu rachete. Şi atunci, în acea zonă, va trebui să intervenim cu alte tehnologii, ca de exemplu tehnologia aviaţiei sau a generatoarelor terestre. Noi deja am făcut acolo câteva teste preliminare, cu rezultate foarte bune. Trebuie să înţelegem că avem o experienţă în acest domeniu de puţin peste zece ani, pe când Republica Moldova are 60 de ani de experienţă, bulgarii şi grecii circa 40 de ani”, a precizat Lazăr.

În prezent, Vrancea este una dintre cele mai protejate zone ale ţării, cu circa 160.000 de hectare protejate din cele aproape 250.000 de hectare de teren arabil.

„Rămâne doar zona de sud a judeţului neprotejată, pe care însă o vom acoperi curând, cu un punct de lansare amplasat în zona Măicăneşti. Vom rezolva acest lucru cât de curând, pentru că deja s-a făcut studiul de fezabilitate pentru grupul de combatere Matca, ce va uni punctele de combatere din judeţul Vrancea, cu punctele de combatere din judeţul Galaţi. Şi atunci vom reuşi să acoperim întreg teritoriul judeţului Galaţi şi Vrancea”, a arătat directorul UCCG Moldova.

Potrivit acestuia, odată lansate rachetele, ele nu explodează în nor.

„Racheta se autodistruge undeva la 1.500 de metri deasupra solului. Racheta este doar un mijloc de transport al iodurii de argint de la sol, care se eliberează în nor şi ajută la reducerea dimensiunii grindinei în nor şi nu permite astfel dezvoltarea greloanelor de grindină de mari dimensiuni, astfel încât atunci când aceste particule intră în zona caldă se transformă în picături de apă. Este motivul pentru care uneori vedem acea ploaie cu picături foarte mari, pentru că stropii provin de la gheaţă. Iodura de argint redimensionează particule de gheaţă din nor şi combate astfel grindina într-o anumită zonă. Plus că noi nu tragem în tot norul, ci numai acolo unde se dezvoltă grindina. O formaţiune noroasă poate avea peste 15 kilometri, iar o rachetă are o rază de acţiuni de zece kilometri. Noi nu tragem în tot norul, ci doar în zona de dezvoltare a grindinei”, a explicat Ionuţ Lazăr.

Pe viitor, intenţia este aceea de se a ajunge ca întreg teritoriul ţării să fie protejat, fie prin puncte de lansare a rachetelor sau, acolo unde nu este posibil, prin generatoare terestre, tehnologia aviaţiei sau a baloanelor. Atât tehnologia baloanelor, cât şi cea a aviaţiei au fost testate cu succes în ultimul an, în colaborare cu Grecia şi Bulgaria.

Ionuţ Lazăr menţionează că unitatea pe care acesta o conduce se află într-un proces permanent de omologare, care este aprobat la nivelul a cinci ministere, care avizează funcţionarea acestui sistem.

„Au existat voci, în special din partea agricultorilor, care au spus că sistemul antigrindină a cauzat secetă. Noi am încercat să fim extrem de deschişi, tocmai pentru a arăta oamenilor că nu există decât un scop comun – între ceea ce îşi doresc ei, să facă agricultură performantă, şi ceea ce ne dorim noi, să promovăm sistemul pentru a reuşi să le asigurăm protecţia antigrindină. Potrivit unor statistici ale Observatorului Global pentru Secetă, România este cea mai vulnerabilă ţară la fenomenul de secetă din Uniunea Europeană. Şi dacă ne uităm pe hartă, sunt şi alte ţări afectate de secetă, pentru că fenomenul se generalizează la nivel global. Dar nu există o relaţie de cauzalitate între rachetele lansate şi secetă. Pentru că noi acţionăm doar pe norii care pot genera grindină”, a adăugat el.

Cinci ministere avizează funcţionarea acestui sistem.

„Noi suntem operatori privaţi, licenţiaţi. Suntem anual într-un proces de omologare, care este aprobat la nivelul a cinci ministere, Ministerul Agriculturii, Ministerul Mediului, Ministerul Economiei, Ministerul Transporturilor şi Ministerul Afacerilor Interne. Toate cinci avizează funcţionarea acestui sistem. Şi nu doar atât. Dăm socoteală Autorităţii Naţionale pentru Administrarea Sistemului Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor pentru fiecare rachetă lansată. Iar ei ne furnizează toată tehnologia şi logistica necesară. Nu putem lansa în alţi nori, pentru că avem o metodologie de intervenţie pentru combaterea grindinei.

Da, s-au întâmplat incidente, ca de exemplu rachete care nu s-au distrus în atmosferă şi au căzut la sol. Populaţia trebuie să ştie că o rachetă antigrindină căzută la sol nu prezintă niciun grad de risc. Racheta are doar acţionare la un impuls electric. În mod normal, când se înfiinţează puncte de lansare, se ia în calcul amplasarea lor astfel încât să fie cât mai izolate. Dar localităţile se tot dezvoltă, iar gospodăriile ajung să se apropie foarte mult de zonele de lansare. Au mai fost incidente, dar nu în zonele populate. Pentru toţi cei care sunt nemulţumiţi sau interesaţi de modul în care funcţionează sistemul, unde şi când sunt lansate rachetele acestea, pot să vină să vadă toate aceste lucruri la noi, astfel încât să se convingă că ceea ce văd ei în câmp nu reflectă realitatea”, a transmis directorul UCCG Moldova II Vrancea.

El este convins că sistemul antigrindină, mai ales cel de stimulare a precipitaţiilor, îşi va dovedi în scurt timp utilitatea, cu atât mai mult cu cât seceta este un fenomen al zilelor noastre, care afectează din ce în ce mai mult ţara. Dar pentru a combate eficient secete, este nevoie de un management integrat al apei în natură, astfel încât, apa, sub orice formă, să fie colectată şi valorificată ca resursă.

„Seceta este un fenomen real care se petrece şi va continua. Natura are o ciclicitate a ei, pe care nu o putem schimba, dar, prin această componentă de stimulare a precipitaţiilor, vom putea aduce un aport de precipitaţii la sol care în mod normal nu ar fi posibil. Sunt, de exemplu, anumite perioade ale anului în care, deşi vedem formaţiuni noroase, nu vedem apă la sol.

Studiile arată că numai 20% din apa dintr-un nor ajunge la sol. Restul de 80% se pierde. De aceea, prin tehnologia pe care o avem la dispoziţie, putem stimula formaţiunile noroase, ceea ce înseamnă un beneficiu enorm. Trebuie să luăm în considerare că pe timp de secetă nu vom avea ce să stimulăm. Pe timp de secetă nu avem nori. De exemplu, în vara anului 2021 am avut o perioadă de trei săptămâni în care nu am avut nori care să precipite. Iar tehnologia aceasta pe care o avem la dispoziţie nu creează nori”, a mai spus el.

Nu trebuie să se aştepte nimeni ca sistemul de combatere a grindinei şi stimulare a precipitaţiilor să rezolve toate problemele din ţara asta, a adăugat acesta.

„El este doar o componentă a sistemului de management integrat al apei în natură. De aceea sunt necesare sisteme de irigaţie, baraje, lacuri de acumulare. Pentru că să zicem că în sezonul rece reuşim să facem zăpadă. Şi cu siguranţă vom reuşi. Apa aceea, dacă nu va fi folosită ca resursă, în mod organizat, o vom pierde. Ar trebui să luăm exemplu Emiratelor Arabe, care nu au orografia terenului nostru, nu au reţea hidrografică.

Au singurul avantaj că au curenţi de aer dinspre mare. Şi cu aceşti curenţi de aer au reuşit să stimuleze norii, dar merg mai departe, colectează apa în lacuri de acumulare, după care o filtrează şi acea apă ajunge în consumul populaţiei. Noi nu trebuie să facem acest lucru, având o reţea hidrografică naturală. Este necesar însă să dezvoltăm cât mai multe tehnologii pentru a stimula norii, pentru că numai astfel putem combate fenomenul de secetă. La momentul în care acest sistem a fost implementat în România, fenomenul de grindină era mult mai accentuat decât cel de secetă. În ultima perioadă s-a schimbat acest fenomen, iar seceta este mult mai prezentă şi persistentă. De aceea încercăm să dezvoltăm şi sistemul de stimulare a precipitaţiilor”, a mai spus Ionuţ Lazăr.

Tocmai pentru a reuşi acest lucru, anul trecut au fost importate din Croaţia zece generatoare terestre, care au fost utilizate în cadrul unui proiectul experimental, cu rezultate surprinzătoare, arată reprezentanţii UCCG Moldova II Vrancea. Sistemul ar putea avea rezultate mult mai bune dacă ar exista o reţea de astfel de generatoare terestre.

„În prima zi în care au fost utilizate, o zi în care existau formaţiuni noroase, dar fără potenţial de precipitare a norilor, însă exista umiditate, am utilizat generatoarele pentru circa cinci ore şi am avut în vecinătatea punctelor de amplasare, cam la trei kilometri, precipitaţii între doi şi cinci litri. Din nimic. Pentru că norul nu avea iniţial niciun potenţial de precipitare. Cele mai bune rezultate le-am obţinut în perioada în care am avut o formaţiune de cicloni care a traversat zona Vrancei.

Am avut zile în care faţă de ceea ce prognoza ANM am reuşit să aducem un aport suplimentar de precipitaţii cuprinse între şase şi opt litri, destul de mult, mai ales că tehnologia spune că poate aduce un aport între 15 şi 28% – ar fi rezonabil. Noi am reuşit mult mai mult. Şi asta cu numai zece generatoare amplasate la distanţe destul de mari între ele. Dacă vom reuşi să facem o reţea de generatoare terestre mai comprimată şi să avem mai multe generatoare amplasate pe cote dominante, eu zic că rezultatul va fi mult mai bun”, consideră Lazăr.

În ceea ce priveşte tehnologia generatoarelor terestre, calculele economice au arătat un cost de operare pe hectar de circa 6,25 euro. Ceea ce ar putea permite, pe viitor, ca şi fermierii să achiziţioneze astfel de generatoare terestre, care însă vor trebui predate în sistemul naţional, deoarece acestea trebuie acţionate de un operator licenţiat, iar fermierii nu au acces la datele meteo specializate, pentru a şti când să folosească aceste generatoare.

Nu în ultimul rând, România a experimentat şi tehnologia aviaţiei, care la acest moment se află în proces de omologare, iar UCCG Moldova II Vrancea a început deja recrutarea personalului pentru ca la momentul în care navele vor fi achiziţionate, iar programul omologat, activitatea să poată fi începută imediat. Iar tehnologia baloanelor este folosită acolo unde celelalte instrumente, dintr-un motiv sau altul, nu pot fi utilizate.

„Programele experimentale pe tehnologia aviaţiei pe care le-am realizat până acum le-am făcut în colaborare cu parteneri externi, în special cu Grecia şi Bulgaria, care au deja această tehnologie implementată la nivelul ţării şi, în perioada lor de extrasezon, au venit la noi şi astfel a fost posibil să facem aceste programe experimentale. În România, legea ne obligă să realizăm cel puţin două programe experimentale până când tehnologia să intre în omologare.

După care este prevăzută înfiinţarea a două unităţi de stimulare a precipitaţiilor cu aviaţia, una în Moldova, cu trei aeronave, şi cealaltă la Muntenia, cu cinci aeronave. În momentul de faţă se lucrează la studiul de fezabilitate şi se poartă discuţii pentru achiziţia de aeronave. Noi, ca operatori licenţiaţi, deja am intrat într-un proces de a recruta personal pe care să începem să îl formăm pentru partea de dispecer de zbor, pilot, copilot etc, pentru a intra în acest proces pe care ministerul doreşte să îl implementeze. Tehnologia aviaţiei, pentru partea de stimulare a precipitaţiilor, este cea mai precisă, aşa cum este tehnologia rachetelor pentru combaterea grindinei, a completat acesta.

În prezent, toate costurile tehnologiilor de stimulare a precipitaţiilor sau combatere a grindinei sunt suportate de Ministerul Agriculturii, prin Autoritatea Naţională pentru Administrarea Sistemului Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor.

Vezi prognoza meteo în câmp pe Agmeteo.ro.

‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Citește și

AgroMeteo: Dezvoltarea speciilor pomi-viticole se va desfăşura normal în majoritatea zonelor agricole

Vremea normală de la începutul intervalului va intra într-un...
‹ adv ›

AgroMeteo: Cultura grâului de toamnă, afectată de secetă în 5 județe

Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) transmite că cultura grâului de toamnă este afectată de secetă pedologică moderată şi puternică...

AgroMeteo: Secetă pedologică moderată şi puternică în cultura grâului de toamnă în Moldova, Dobrogea, Oltenia şi Muntenia

Seceta pedologică moderată şi puternică se menţine în această perioadă în cultura grâului de toamnă pe suprafeţe extinse din...
‹ adv ›
‹ adv ›

Comentarii

Alte articole