27.7 C
București
marți, 11 iunie, 2024

-

‹ adv ›
HomepageArticoleEfectul aplicării îngrășămintelor în condiții de secetă

Efectul aplicării îngrășămintelor în condiții de secetă

Condițiile variate înregistrate an de an, printre cele mai frecvente fiind seceta, influențează eficiența îngrășămintelor tradițional aplicate. În majoritatea cazurilor, rezultatele din teren obținute în condiții de secetă de majoritatea fermierilor au demonstrat o eficiență redusă a unor îngrășăminte aplicate, ba chiar, în funcție de particularități, au afectat chiar dezvoltarea plantelor.

De ce se întâmplă acest lucru și care sunt aspectele de luat în calcul atunci când vorbim de aplicarea îngrășămintelor în condiții de secetă, discutăm în acest articol.

Regimul de apă al solului, care depinde de cantitatea de precipitații, determină în mare măsură efectul îngrășămintelor. Prin urmare, este unul dintre cei mai importanți factori ai randamentului culturilor.

Precum am menționat, dacă plantele duc lipsă accentuată de umiditate, îngrășămintele pot să nu dea un efect pozitiv și chiar să încetinească creșterea și dezvoltarea plantelor. Iar dacă deficitul de umiditate este moderat, îngrășămintele contribuie la utilizarea apei mai econom.

Specialiștii menționează că în condiții de umiditate moderată, îngrășămintele reduc necesarul de apă pentru formarea unei unități de recoltă.

La stabilirea dozelor necesare de îngrășăminte primordială e realizarea analizei solului.

Pentru a crește eficacitatea îngrășămintelor în anii secetoși, este necesar să se aplice toate măsurile pentru a maximiza acumularea și conservarea umidității în sol, să se utilizeze metode adecvate de lucrare a solului (orientate spre reducerea sau excluderea lucrărilor) și de îngrijire a plantelor și să se efectueze reținerea zăpezii, desigur, dacă aceasta este.

În zona noastră cu umiditate instabilă și adesea insuficientă, în cazul lucrării convenționale a solului, cel mai bun rezultat este obținut dacă fertilizarea de bază e făcută toamna. Îngrășămintele pătrund mai adânc în straturile de sol, unde e mai umed și sunt mai accesibile plantelor.

De obicei, toamna, sunt administrate până la 85 – 90% din cantitatea totală de îngrășăminte oferite anual culturii.

Transferarea dozei de îngrășământ de la fertilizarea de bază aplicată odată cu arătura la fertilizarea suplimentară reduce eficacitatea, cu excepția azotului aplicat la culturile de toamnă, care, aplicat primăvara, demonstrează rezultate bune.

În condiții de secetă, rezultatele din teren demonstrează că dozele mari de îngrășăminte cu azot duc adesea la scăderea randamentului cerealelor, din cauza creșterii excesive a masei vegetative a plantelor, care absorb umiditatea și usucă solul rapid.

În condițiile unei irigații adecvate, aplicarea îngrășămintelor cu azot la porumb a sporit transpirația apei de la nivelul plantelor și ratele nete de fotosinteză, crescând astfel recoltele de porumb. În lipsa apei, aplicarea îngrășămintelor cu azot a redus conținutul relativ de apă al frunzei, ceea ce a dus la răsucirea frunzelor și la reducerea ulterioară a fotosintezei. Astfel, cantitatea de obicei recomandată de îngrășăminte cu azot pentru plantele aflate sub stresul secetei ar trebui să fie redusă corespunzător pentru a se alinia cu condițiile locale.

Dozele mari de îngrășăminte cu fosfor nu au un impact negativ asupra culturilor de toamnă, ci doar contribuie la acumularea acestui element în sol.

Introducerea unor doze mici de îngrășăminte cu fosfor în timpul semănatului creează condiții favorabile plantelor tinere, ajutându-le mai ușor să tolereze lipsa temporară de umiditate sau daunele cauzate de dăunători și boli.

Pentru a crește randamentul culturilor cerealiere de toamnă, fertilizarea efectuată primăvara devreme cu îngrășăminte cu azot joacă un rol important, dacă e aplicată la timp și conform rezultatelor analizei solului.

Lucrarea, de obicei, se realizează imediat după topirea zăpezii. Trebuie de avut în vedere, că fie și o ușoară întârziere (cu 2-3 zile) a fertilizării cu azot și efectuarea acesteia pe sol uscat, reduce semnificativ efectul scontat. Efectul fertilizării cu azot este vizibil numai în condiții normale de umiditate.

Dacă îngrășămintele nu au fost aplicate toamna, în timpul efectuării lucrărilor agricole de bază, în condiții favorabile de umiditate, pot fi aplicate primăvara, când solul e prelucrat înainte de semănat.

Culturile tehnice au nevoie în special de fertilizare. Pentru aceste culturi este necesar să se introducă azot, fosfor și potasiu primăvara, dacă lucrarea nu a fost realizată toamna. Dar, trebuie remarcat faptul, că efectul îngrășămintelor în acest caz depinde în mare măsură de umiditate și pot să nu fie eficiente în anii secetoși, mai ales în cazurile în care nu sunt încorporate adânc.

În general, îngrășămintele foliare pe bază de NPK îmbunătățesc performanțele plantelor în condiții de stres hidric.

Studiile realizate la cultura de rapiță indică faptul că potasiul îmbunătățește toleranța plantelor la stresul de secetă prin influențarea morfologiei rădăcinii, exudatelor radiculare și diversității microbiene. Pe de altă parte, acest lucru, evident, se întâmplă doar în condițiile unor fertilizări echilibrate cu potasiu, fără exces.

Totodată, experiența din câmp arată faptul că un rol important îl joacă îngrășămintele organice care aplicate, de cele mai multe ori, reduc impactul secetei. Fără îngrășăminte organice este imposibil de evitat o scădere a nivelului fertilității solului, afectarea proprietăților fizico-chimice.

În anii secetoși, gunoiul proaspăt de grajd se descompune lent și efectul nu se observă, din această cauză, mranița împrăștiată în timpul lucrărilor agricole de toamnă e cea mai recomandată. În general, nu este recomandată fertilizarea solului cu gunoi de grajd proaspăt.

Paiele sunt recomandate ca îngrășământ organic. Pentru a accelera descompunerea paielor, sunt necesare 8-10 kg de azot la o tonă de paie. O cerință importantă la folosirea paielor este tocarea acestora (3-5 cm) și distribuirea uniformă pe câmp, urmată de încorporarea în sol.

În condițiile implementării sistemului de lucrare redusă a solului sau excluderea acesteia, în combinație cu respectarea obligatorie a asolamentului și asigurarea acoperirii pe o perioadă cât mai lungă de timp a suprafeței solului au fost înregistrate rezultate mult mai bune în condiții de secetă, în special dacă aceste măsuri sunt implementate pe parcursul mai multor ani.

În medie, pe terenurile unde a fost respectat asolamentul, iar îngrășămintele sunt administrate la timp în funcție de analiza solului randamentele au fost cu minim 15-25% mai mari decât pe parcelele din apropiere, unde acest lucru nu a fost realizat deloc.

V-ar putea fi util și articolul despre Măsuri de prevenire și reducere a efectelor secetei.

‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Citește și

‹ adv ›

Bacău: O hală cu furaje a luat foc la Sascut din cauza unui trăsnet

O hală în care se aflau furaje a luat foc în noaptea de luni spre marţi, în localitatea Sascut,...

ANM: Cod portocaliu de caniculă în 16 judeţe şi în Capitală, pe parcursul zilei de marţi

Administraţia Naţională de Meteorologie a emis, avertizare de cod portocaliu de caniculă și disconfort termic până miercuri dimineaţa. Potrivit, meteorologilor...
‹ adv ›
‹ adv ›

Comentarii

Alte articole