În ultimul timp, se vorbește tot mai mult despre necesitatea controlului biologic al dăunătorilor și bolilor. Cercetătorii oferă tot mai multe soluții sănătoase pentru mediul și produsele pe care urmează să le consumăm.
În acest articol, discutăm despre un studiu recent privind controlul afidelor în culturile de căpșun cu ajutorul prădătorilor și ce ar trebui să facem pentru a crea condiții favorabile acestora.
Prădătorul natural Orius laevigatus este cunoscut în special pentru capacitățile sale foarte bune de a menține sub control tripșii (în special tripsul californian Frankliniella occidentalis).
Fiind mai puțin pretențios la hrană, atunci când tripșii sunt deficitari, consumă și musculița albă de seră, păianjeni, afidele, ouă de molii – dăunători importanți ai culturilor.
Orius laevigatus poate fi utilizat atât în culturi protejate, cât și cele crescute în câmp deschis, în special ardei gras, căpșun, vinete și anumite plante ornamentale.
Studiul despre care am vorbit anterior (Companion plants and alternative prey improve biological control by Orius laevigatus on strawberry), publicat în noiembrie 2022, indică faptul că ploșnița Orius laevigatus poate asigura controlul eficient al păduchelui verde al solanaceelor – Macrosiphum euphorbiae.
Specii prădătoare de dăunători cum ar fi Orius laevigatus sunt disponibile comercial în cadrul companiilor de profil din România. Acestea vă vor ajuta inclusiv cu recomandări privind lansarea și crearea condițiilor optime pentru acestea.
Păduchele verde al solanaceelor este un dăunător economic important, deoarece cauzează daune semnificative mai multor culturi, în special căpșunului, iar specia Orius laevigatus se dovedește a fi un prădător promițător pentru controlul biologic al acestuia.
Principalul impediment în creșterea numărului acestui prădător și stabilirea populațiilor este lipsa habitatului și/sau a hranei adecvate, reducând eficacitatea ca agent de control împotriva M. euphorbiae.
Pentru a evita această problemă, este recomandată cultivarea plantelor de însoțire și oferirea hranei alternative prădătorului. Una dintre speciile ce pot fi cultivate în acest sens este Lobularia maritima numită și Albiță, Bărbișoară, Piatra parfumată sau Sweet alyssum.
V-ar putea fi util și articolul 5 flori ce trebuie cultivate în grădină pentru a ține dăunătorii plantelor la distanță.
Ca pradă alternativă, în cadrul studiului, ploșniței i-au fost oferite în condiții de seră ouă de Ephestia kuehniella (molia mediteraneană de făină).
Studiul demonstrează că aceste practici au dus la creșterea populației de O. laevigatus (comparativ cu un grup de control), ceea ce a dus la o reducere constantă a populațiilor de M. euphorbiae, atunci când planta de însoțire era prezentă singură sau când era asociată cu prada alternativă.
Specia Lobularia maritima este un loc bun de refugiu pentru multe insecte utile ce distrug insectele dăunătoare. Vă recomandăm plantarea acesteia în grădină pentru a a atrage astfel de insecte și controla dăunătorii mai multor culturi agricole.
Recomandări la utilizarea prădătorilor naturali pentru controlul dăunătorilor la căpșun:
*după recomandările Agriculture and Horticulture Development Board.
- Orius laevigatus controlează atât adulții cât și larvele de trips, dar numai când temperaturile sunt constant la peste 20 de grade Celsius. De asemenea, este foarte sensibil la un număr mare de produse de protecție a plantelor frecvent utilizate. În condiții de suprafețe mici, este recomandată evitarea ultimelor.
- Pentru un control eficient, eliberați și acarianul prădător Neoseiulus cucumeris pe tot parcursul sezonului, începând cu primele flori. Rata minimă de eliberare ar trebui să fie de 25 acarieni pe plantă în fiecare săptămână sau la două săptămâni, crescând la 50 pe plantă dacă numărul de tripși începe să crească.
- Puteți să aplicați o dată și acarianul prădător Statiolaelaps scimitus (cunoscut anterior ca Hypoaspis miles) la o rată de aproximativ 10 pe plantă.
- Eliberați Orius laevigatus pe lângă N. cucumeris odată ce temperaturile sunt potrivite. Acest prădător are nevoie de un minim de 15°C pentru depunerea ouălor și de peste 20°C pentru o bună stabilire. Ratele de eliberare obișnuite sunt un minim de 0,25 la un Orius pe plantă, repetând aplicarea după două săptămâni.
- În cazul dezvoltării populațiilor mari de dăunători, optați pentru produse mai puțin dăunătoare, cum ar fi cele ce conțin spinosad.
- Evitați tratamentele cu produse ce duc la reducerea drastică a numărului dăunătorilor.
- Creați condiții favorabile pentru insectele utile – plantați specii de plante utile.
V-ar putea plăcea și articolul Tuta absoluta – controlul biologic: sfaturi, particularități.
