Gestionarea eficientă a rezistenței la insecticide în combinație cu managementul integrat al dăunătorilor sunt vitale pentru protecția globală a plantelor, agricultura sustenabilă și sănătatea publică.
Rezistența la insecticide poate fi definită ca „o schimbare ereditară în sensibilitatea unei populații de dăunători care se reflectă în eșecul repetat al unui produs de a atinge nivelul așteptat de control atunci când este utilizat conform recomandării etichetei pentru respectivele specii dăunătoare”.
Rezistența apare prin utilizarea exagerată sau greșită a unui insecticid sau acaricid împotriva unor specii dăunătoare, și rezultă în selecția formelor rezistente ale dăunătorului și evoluția consecventă a populațiilor rezistente la acel insecticid sau acaricid.
Pentru informații suplimentare despre cum apare rezistența la insecticide și cum o putem combate accesați acest link.
Majoritatea insecticidelor înregistrate pentru a fi utilizate în combaterea insectelor funcționează printr-o cale biochimică identificată sau interacționează cu un loc țintă specific la insecte.
Aceasta se numește mod de acțiune (MdA). Utilizarea clasificării modurilor de acțiune (MdA) este parte cheie la strategia globală de gestionare eficientă și sustenabilă a rezistenței.
O strategie eficientă de gestionare a rezistenței la insecticide urmărește să minimizeze stabilirea rezistenței la orice tip de insecticid.
În practică, alternarea, succesiunea sau rotația substanțelor din diferite grupuri de MdA asigură gestionarea sustenabilă și eficientă a rezistenței pentru dăunătorii de insecte și acarieni.
Acest lucru asigură ca selecția dintre substanțele din același grup de MdA să fie redusă la minim, iar rezistența să fie mai puțin probabilă să evolueze.
Aplicațiile sunt adesea structurate în ferestre sau blocuri de pulverizare, fiind definite de stadiul de dezvoltare a culturii, împreună cu biologia și fenologia speciilor în cauză.
Mai multe aplicări se pot efectua în cadrul fiecărei ferestre de pulverizare, dar este, în general, esențial ca generațiile succesive de dăunători să nu fie tratate cu substanțe din același grup de MdA.
Mecanismele de rezistență metabolică pot da rezistență încrucișată între grupurile de MdA. Acolo unde se știe că se poate întâmpla, sfaturile de mai sus ar trebui adaptate corespunzător.
Proiectul USAID de Competitivitate și Reziliență Rurală (PCRR) în cadrul unui parteneriat cu Comitetul de Acțiune privind Rezistența la Insecticide (IRAC) a reprodus o broșură ce include:
- Schema de clasificare a modurilor de acțiune a insecticidelor, acaricidelor și nematocidelor.
- Grupurile de substanțe active ce pot controla lepidopterele (moliile și fluturii), afidele, musculițele albe, cicadele și nematozii.
- Lista tuturor substanțelor active în ordine alfabetică pentru a determina codul modului de acțiune.
Scopul publicării acestui material este de a oferi ghidare agricultorilor, specialiștilor în protecția plantelor și furnizorilor de produse fitosanitare în luarea deciziilor pentru prevenirea rezistenței dăunătorilor prin clasificarea modurilor de acțiune a insecticidelor, acaricidelor și nematocidelor, dar nu de a încuraja de a aplica aceste produse.
Broșura este disponibilă pentru descărcare în biblioteca Agrobiznes.