20 C
București
duminică, 26 mai, 2024

-

‹ adv ›
HomepageȘtiri AgricoleMella Shvartz: Apa este o provocare pe care trebuie să o luăm...

Mella Shvartz: Apa este o provocare pe care trebuie să o luăm în considerare

România trebuie să acţioneze şi să ia măsuri, în contextul în care apa a devenit astăzi o provocare pe care trebuie să o ia în considerare, susţine Mella Shvartz, director general adjunct al Departamentului pentru Dezvoltarea Infrastructurilor de Apă şi Canalizare din cadrul Autorităţii guvernamentale israeliene pentru apă şi canalizare (IWA).

„România şi Israelul au o tradiţie lungă de cooperare în multe domenii şi acum în domeniul apei. Istoric, apa nu a fost o problemă în România, dar ca şi în toate celelalte ţări, nu numai din Europa, astăzi apa este o provocare pe care trebuie să o luăm în considerare în contextul încălzirii globale şi schimbărilor climatice. Iată că şi România se confruntă cu această provocare. În general, când ai o provocare, când ai o nevoie, cum se spune nevoia te învaţă, atunci trebuie să acţionezi şi să iei măsuri”, a declarat, Mella Shvartz.

O echipă de experţi israelieni din cadrul Autorităţii guvernamentale israeliene pentru apă şi canalizare (IWA) au efectuat săptămâna trecută o vizită în România pentru a împărtăşi autorităţilor române o parte din experienţa lor cu privire la diferitele soluţii pe care Israelul le-a dezvoltat în sectorul apei.

„Am venit să împărtăşim din experienţa noastră, deşi noi avem altă climă, suntem o ţară mult mai mică, dar tocmai pentru că, fiind în Orientul Mijlociu şi suferim din cauza lipsei de apă, noi am muncit mult pentru a inova, pentru a crea noi soluţii. Noi am avut în Israel cinci ani consecutivi de secetă, prima oară în istoria modernă a Israelului, şi totuşi în aceşti cinci ani apa s-a distribuit 24 de ore, şapte zile, adică fără nicio întrerupere, datorită măsurilor pe care le-am luat, pentru că am gândit pe termen lung că poate fi o problemă pe plan mondial”, a explicat ea.

Expertul israelian a menţionat importanţa utilizării apelor uzate tratate pentru agricultură, subliniind că Israel este lider mondial în acest domeniu, în condiţiile în care distribuie 85% din apele uzuale în acest sector. Ea a precizat că edilul-şef din Buzău, Constantin Toma, a iniţiat un astfel de proiect ce ar putea deveni un model de implementare la nivel naţional.

„În România nu fost probleme cu apa pentru că sunt atâtea râuri, este Dunărea, dar, repet, nevoia te învaţă, iar proiectul pe care primarul Toma l-a iniţiat este tocmai pentru utilizarea apelor uzate tratate în zona Buzăului. Am vizitat staţia de tratare din Buzău, este foarte impresionant. Este o staţie mare, care deserveşte locuitorii Buzăului, circa 100.000 -120.000 de locuitori, dar poate deservi dublu.

Primarul are în plan să lege toate comunele şi satele din jur, iar apa tratată să o folosească la irigaţii. Deocamdată sunt în discuţii pentru preluarea canalelor de irigaţii de la ANIF (Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare – n. r.), iar ulterior poate demara efectiv acest proiect. În cadrul cooperării noastre, noi putem furniza multă documentaţie tehnică, trebuie făcut un studiu de fezabilitate, licitaţia şi execuţia”, a spus reprezentantul IWA.

Implementarea unor astfel de proiecte, în condiţiile în care România are peste 300 de staţii de epurare, ar aduce numeroase avantaje din punct de vedere economic, al eficienţei energetice şi al calităţii apei.

„Vă daţi seama ce economie de apă potabilă înseamnă? După cum poate aţi auzit, noi am construit cinci instalaţii de desalinizare a apei de mare, încă două sunt în construcţie şi încă două în plan, iar acestea ne pot furniza toată cerinţa de apă potabilă. Dar avem, bineînţeles, o cerinţă foarte mare la agricultură. În România, circuitul apei este unul foarte lung şi, mai mult, m-aş îngrijora de calitatea apei. Ştiu că sunt parametri şi standarde, dar nu ştiu dacă se respectă sau cine le controlează.

Apa din staţia de epurare este distribuită în râu şi din râu în canalele de irigare şi pe urmă la agricultori. De ce să nu intre din staţie direct la agricultori? Nu uitaţi că din acelaşi râu se trage şi apa pentru băut. De ce să nu lăsăm râul curat, să nu-l poluăm şi să tratăm această apă, s-o dăm direct în canalele de irigaţie şi de acolo agricultorilor? Noi nu avem canale de irigaţii, avem staţii de pompare şi conducte care duc apa pe câmp direct la agricultori. Agricultorii noştri au primit cu foarte multă bucurie apa aceasta datorită costului foarte scăzut, adică la mai puţin de jumătate de preţ decât apa potabilă. Costurile sunt mult mai mici la apa pentru agricultură, faţă de apa potabilă”, a afirmat Shvartz.

Vizita experţilor din cadrul Autorităţii guvernamentale israeliene pentru apă şi canalizare în România a vizat nu doar întâlniri cu oficiali români, ci şi cu agricultori din diferite zone secetoase ale ţării, unde apa este indispensabilă pentru agricultură.

„Am fost pe teren două zile. Ne-am întâlnit cu agriculturi, am avut o mare plăcere, vă spun sincer, din punct de vedere personal, să văd cum s-a schimbat în aceşti ani agricultura din România. M-am întâlnit cu fermieri educaţi, cu forţă de muncă, cu idei inovatoare, care vor efectiv să readucă România să fie, cum se spunea odată, grânarul Europei.

Am fost în zona Călăraşi, am văzut sistemul de irigaţii construit în urmă cu mulţi ani. Am fost şi la Buzău şi noi credem că acest proiect privind utilizarea apelor uzate tratate pentru irigaţii se poate multiplica la nivel naţional, fără discuţie. Acum nu ştiu dacă sunt canale de irigaţii în toată ţara, dar chiar acolo unde nu sunt, se poate face prin conducte. Canalele au şi ele avantaje lor, dar şi dezavantaje, pentru că apa se mai evaporă, mai sunt pierderi, dar şi calitatea apei are de suferit”, a arătat Mella Shvartz.

În opinia sa, este foarte important să existe o conducere integrată a tuturor surselor de apă, precizând că Autoritatea de apă din Israel este o organizaţie guvernamentală, dar independentă, nu face parte din niciun minister şi toate hotărârile legate de această resursă se iau în cadrul acestei organism.

„România nu este diferită de alte ţări şi nici de Israel, în sensul că reglementarea se face de către mai multe ministere şi noi avem Ministerul Sănătăţii, Ministerul Agriculturii, Ministerul Mediului, Autoritatea de Apă. Birocraţia nu este mică, dar cred că în toată lumea trebuie căutat un mod de a trece de această birocraţie. Totul începe de la conducere. Proiectarea nu este greu de făcut, nici execuţia, sunt specialişti şi în România asta nu este nicio problemă.

Hotărârile însă trebuie luate pe plan profesional, pentru că, după cum ştim, se schimbă ministrul, se schimbă guvernul, dar noi rămânem, ceea ce este un lucru foarte important. Bineînţeles, întotdeauna politicienii au influenţă, dar fiind absolut independenţi din punct de vedere profesional, noi facem toate reglementările, noi aprobăm proiectele care vor fi executate, noi verificăm execuţia, noi stabilim preţul apei, dar avem un board în care directorul nostru general este preşedinte, iar membrii sunt din toate ministerele (Sănătăţii, Mediului, Interne, Ministerul de Finanţe, Ministerul Energiei) şi, atunci când se ia o hotărâre, toţi trebuie să fie de acord”, a explicat directorul general adjunct al Departamentului pentru Dezvoltarea Infrastructurilor de Apă şi Canalizare din cadrul IWA.

Nu în ultimul rând, ea a subliniat că Autoritatea guvernamentală israeliană pentru apă şi canalizare se ocupă de toate proiectele de investiţii care se fac în sectorul apei, fie că este vorba de proiecte de desalinizare, foraje, tratarea apelor uzate.

„Numai la această masă rotundă se stabilesc toate investiţiile noastre. Sectorul de apă în Israel este un sector închis, toate investiţiile se fac de fapt din preţul pe care îl plătesc toţi cetăţenii acasă pentru apă. Noi nu depindem de bugetul de stat, ceea ce este foarte important, dar investim aproximativ 1,5 miliarde de euro în fiecare an şi toate aceste investiţii numai din tariful pentru apă plătit de oameni acasă.

Un an este buget, un an nu este buget, nu contează, noi investim. Acest tarif al apei nu trebuie să-l creştem în fiecare an, noi investim 1,5 miliarde de euro, dar în acelaşi timp creşte cererea de apă şi atunci se vinde mai multă apă. Deci, avem apa de mare desalinizată, avem foraje şi avem Marea Galileei, care este foarte importantă nu numai din punct de vedere strategic, dar şi istoric, biblic: Isus a mers acolo pe apă.

Dar în anii aceştia de secetă nivelul apei a scăzut, aproape nu mai puteau pompele să tragă apă. Anul acesta am iniţiat un mare proiect, am construit o conductă care dă apa invers şi noi putem da apă din sistemul naţional de apă în Marea Galileei dacă nivelul scade din cauza secetei”, a precizat oficialul IWA.

Întrebată dacă România ar putea face un proiect de desalinizare, Mella Shvartz a spus că este posibil, nu e nimic complicat, dar costurile vor fi mari, din cauza distanţei.

„Distanţa de la mare şi până unde vreţi să distribuiţi apa este mult prea mare. Nu este complicat, dar va costa mai mult. Israel este o ţară foarte îngustă, iar instalaţiile sunt pe malul mării”, a răspuns ea.

În ceea ce priveşte noile tehnologii pe care România ar trebui să le implementeze în sectorul apei, în condiţiile în care de peste 30 de ani încearcă să refacă un sistem învechit de irigaţii, expertul din Israel a afirmat că în lume sunt astăzi tehnologii extraordinare pentru îmbunătăţirea calităţii apei, dar şi pentru economisirea apei, însă foarte multă apă se poate economisi prin educaţie.

„Noi avem un program extraordinar de educaţie. Totul se începe de la copii. Copilul îi va spune părintelui Închide robinetul când te bărbiereşti sau când te speli pe dinţi. Am avut o campanie naţională de economisire de apă şi am reuşit să economisim aproape cât ar fi trebuit să construim încă o instalaţie desalinizare, adică multe milioane de metri cubi de apă am economisit datorită acestei campanii.

Am făcut o campanie la televiziune cu cei mai celebri artişti şi cântăreţi care vorbeau şi în timpul acela li se usca faţa. Aşa cum arată pământul crăpat, aşa arăta faţa lor. A avut un impact mare în rândul populaţiei şi imediat a reacţionat. Însă, în România, mai sunt localităţi neconectate la reţeaua de apă şi canalizare şi trebuie şi aici înaintat. Dar aş vrea să repet: când ajungi la nevoie şi când îţi dai seama că nu poţi să te bazezi numai pe Cel de sus, omul trebuie să creeze şi noi, în Israel, întotdeauna am fost inovativi pentru că am avut nevoie. Suntem gata să împărtăşim orice, să venim aici, să vă primim la noi”, a concluzionat ea.

Mella Shvartz, director general adjunct al Departamentului pentru Dezvoltarea Infrastructurilor de Apă şi Canalizare din cadrul Autorităţii guvernamentale israeliene pentru apă şi canalizare (IWA), s-a născut în România şi a absolvit Institutul Politehnic din Iaşi, Facultatea de Inginerie Civilă, specializarea apă, salubritate şi alte sectoare de infrastructură.

Ea a părăsit România în urmă cu 40 de ani. În prezent, ea ocupă funcţia de director general adjunct al Departamentului pentru Dezvoltarea Infrastructurilor de Apă şi Canalizare din cadrul Autorităţii guvernamentale israeliene pentru apă şi canalizare (IWA).

‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Citește și

BTA: Bulgaria se va alătura iniţiativei BIOEAST pentru o agricultură bazată pe expertiză

Bulgaria va participa la înfiinţarea unei asociaţii internaţionale pentru...
‹ adv ›

Barbu: Cred că va fi un an agricol foarte bun; suprafaţa afectată de secetă nu depăşeşte 200.000 hectare din 7 milioane ha însămânţate

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, consideră că 2024 va fi un an agricol „foarte bun” chiar dacă...

Barbu: România ar putea obţine 30 de mln de tone de porumb anual, după reabilitarea infrastructurii de irigaţii în 2027

România ar putea obţine într-un an 30 de milioane de tone de porumb de pe două milioane de hectare...
‹ adv ›
‹ adv ›

Comentarii

Alte articole