Organizaţiile Eco Ruralis, Romapis şi WWF România solicită retragerea autorizaţiilor emise de Ministerul Agriculturii pentru tratarea seminţelor de porumb, floarea-soarelui şi sfeclă de zahăr cu neonicotinoide şi conformarea la hotărârea Curţii de Justiţie Europene, care a decis pe 19 ianuarie 2023 că aceste derogări sunt nelegale.
„În cazul în care derogarea nu este anulată, dorim să informăm apicultorii şi cetăţenii că sfecla de zahăr se va trata cu clotianidin şi tiametoxam şi se va semăna în judeţele Alba, Bacău, Botoşani, Braşov, Brăila, Cluj, Covasna, Galaţi, Harghita, Iaşi, Mureş, Neamţ, Sibiu, Suceava, Vaslui, în perioada 1 martie – 30 mai. Iar tratamentele la porumb şi floarea-soarelui, cu imidacloprid şi tiametoxam, au început în 23 ianuarie şi se vor cultiva în toată ţara, „pe suprafeţele puternic afectate”, conform textului derogării. Menţionăm că imidaclopridul poate „beneficia” de derogări şi în cursul anului pentru culturile de toamnă (de cereale păioase), de pildă, în baza aceleiaşi motivări devenită standard şi tot la cererea cultivatorilor pe suprafeţe mari, în acest caz cultivatorii de porumb. Deci, o lungă perioadă din an, oamenii şi mediul sunt expuşi la riscurile asociate acestei substanţe, la care se adaugă multiplele alte tipuri de pesticide chimice care mai sunt folosite punctual, pe culturi/seminţe şi suprafeţe mai mici sau mai mari”, susţin reprezentaţii WWF România.
Aceştia afirmă că Ministerul Agriculturii a emis din nou o serie de autorizaţii „de urgenţă” pentru a permite şi anul acesta tratarea seminţelor de porumb, floarea-soarelui şi sfeclă de zahăr cu substanţe chimice extrem de toxice pentru albine, mediu şi om, decizia fiind luată înainte de Crăciun fără consultarea părţilor afectate (apicultori, societate civilă), la cererea şi în beneficiul a cinci organizaţii de fermieri mari.
Potrivit sursei citate, aceste substanţe (neonicotinoide) sunt interzise în Uniunea Europeană din anul 2018, iar Curtea de Justiţie Europeană a decis pe 19 ianuarie a.c. că aceste autorizaţii (derogări) sunt nelegale şi Statele Membre UE nu au voie să aprobe folosirea seminţelor tratate cu neonicotinoide.
„Substanţele în cauză sunt clothianidin, imidacloprid şi thiamethoxam şi sunt destinate a combate anumite insecte din sol care pot ataca seminţele plantelor, însă problema majoră este că acestea rămân în plantă şi afectează şi alte insecte „benefice” – albinele şi alţi polenizatori, prin faptul că se hrănesc cu polenul, nectarul şi gutaţia contaminate. De asemenea, la semănatul seminţelor tratate se produce praf încărcat cu pesticide care se dispersează în aer, constând într-o sursă suplimentară de stres atât pentru polenizatori, cât şi pentru mediu în general şi oameni. Pentru a se reduce această problemă (atenţie, e vorba de a se reduce, nu elimina), există numeroase reguli şi un anumit tip de echipament ce poate fi folosit la semănat, însă nerespectarea acestora duce doar la retragerea autorizaţiei de folosire a seminţelor tratate, iar societatea şi mediul înconjurător rămân să suporte costurile de sănătate asociate cu prezenţa pesticidelor în plante, sol, apă, aer, produse agricole şi alimentare”, explică WWF în comunicat.
Organizaţia de mediu afirmă că aproape trei sferturi dintre culturile agricole din lume depind, cel puţin parţial, de albine şi de alţi polenizatori. Dincolo de rolul în securitatea alimentară, polenizatorii sunt o componentă absolut vitală a ecosistemelor, prin rolul lor în asigurarea reproducerii plantelor din flora sălbatică.
Declinul lor rapid, consemnat în tot mai multe cercetări ştiinţifice, anunţă o reală criză sistemică pentru sănătatea mediului şi securitatea alimentară, precizează WWF.
Un raport întocmit de Institutul Norvegian pentru Cercetarea Naturii în cadrul proiectului WWF „BeeActive”, ce va fi publicat în perioada următoare, arată că 37% din speciile de albine din Europa au populaţii în scădere (din care 9,1% sunt în pragul dispariţiei) şi 31% din speciile de fluturi de asemenea sunt în scădere (din care 9% sunt ameninţate cu dispariţia).
Cauzele principale sunt pierderea habitatului şi a resurselor de hrană (de exemplu prin transformarea pajiştilor în teren arabil, eliminarea vegetaţiei naturale de pe aceste terenuri), poluarea cu pesticide, schimbările climatice.
De asemenea, apicultorii fac şi ei propria monitorizare a albinelor pe care le pierd în fiecare an, iar sondajul anual COLOSS (Prevention of honey bee COlony LOSSes) arată că există pierderi însemnate în perioada de iernare: 15% în 2019-2020, 32,5% în 2020-2021, 15,2% în 2021-2022.
„În toamna anului 2022, începând cu septembrie, s-au înregistrat depopulări masive şi chiar moartea unor colonii de albine într-o perioadă a anului total neobişnuită pentru apariţia unor asemenea cazuri. Din sondajul publicat luna aceasta rezultă că 83% dintre respondenţi s-au confruntat cu depopulări mari, iar 35% dintre ei au raportat şi dispariţii de colonii de albine. Ne aşteptăm ca cifrele să se schimbe în primăvară, luna cu cele mai multe cazuri de mortalitate fiind februarie. Dintre apicultorii care au avut culturi de floarea-soarelui în apropierea stupilor cu probleme, 94,2% au avut depopulări masive şi/sau pierderi totale şi numai 5,8% nu s-au confruntat cu asemenea probleme”, a subliniat Constantin Dobrescu, vicepreşedinte ROMAPIS.
Potrivit sursei citate, deşi neonicotinoidele au fost interzise de Comisia Europeană parţial în 2014 şi apoi complet, în 2018, România a început cu excepţiile de la regulă încă din 2014.
Derogările au fost emise anual pentru a permite continuarea utilizării de neonicotinoide pentru culturile de porumb, floarea soarelui, rapiţă şi sfeclă de zahăr. În urma unei atenţionări primite de România din partea Comisiei Europene, în 2020 şi 2021 ţara noastră nu a mai permis tratarea culturilor de rapiţă, dar nici de floarea-soarelui.
„Însă în 2022 şi încă o dată anul acesta, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale revine la „tradiţia” mai veche de a permite tratarea tuturor culturilor (cu excepţia rapiţei). An de an e invocată „urgenţa” şi situaţia excepţională, însă Ministerul nu s-a preocupat şi nu a investit nimic în cercetarea, testarea, încurajarea metodelor alternative – exemplu tehnici de management integrat al dăunătorilor (rotaţia culturilor pe mai mulţi ani, controlul biologic, diferite tehnici de cultivare). Dar de-acum România va fi obligată să facă acest lucru, după hotărârea Curţii de Justiţie Europeană”, susţin sursele citate.
De altfel, Strategia „De la fermă la furculiţă” prevede reducerea utilizării şi riscurilor asociate pesticidelor chimice cu 50% până în 2030, iar Strategia privind Biodiversitatea pentru 2030 stabileşte ca 25% din terenurile agricole din UE să fie gestionate ecologic (de la 8,5% în prezent). România are 2,9% din suprafaţa agricolă gestionată în regim ecologic.
Peste 700 de oameni de ştiinţă cer înăsprirea legislaţiei şi cetăţenii din toată Europa solicită de asemenea reducerea drastică a folosirii pesticidelor, petiţia semnată de peste un milion de oameni fiind prezentată şi dezbătută marţi, 24 ianuarie, în Parlamentul European, după ce a trecut pragul necesar de semnături pentru a produce efecte juridice.
„Micii producători din România sunt împotriva folosirii neonicotinoidelor şi substanţelor toxice periculoase. Suntem pentru reglementarea cât mai strictă a acestora, întrucât avem convingerea că putem şi trebuie să producem hrană folosind practici agroecologice”, a susţinut şi Ramona Duminicioiu, membru Comitet de Coordonare Eco Ruralis.
La rândul său, vicepreşedintele ROMAPIS a adăugat că sănătatea albinelor şi o piaţă a mierii bazată pe concurenţă loială (unde calitatea mierii are un rol primordial) sunt provocări majore ale apicultorilor, iar recenta hotărâre a CJUE care afirmă că Statele Membre nu pot deroga de la interdicţia folosirii neonicotinoidelor în UE reprezintă un pas foarte important în acest parcurs.
De asemenea, raportul ştiinţific Planeta Vie publicat de WWF la fiecare doi ani dezvăluie o scădere medie de 69% a populaţiilor de specii din 1970, producţia agricolă cauzând 70% din pierderea biodiversităţii pe uscat.
„Sunt state precum SUA care au ajuns să practice polenizarea nomadă, cu insecte aduse să polenizeze culturile agricole pentru că fără acestea producţia alimentelor este afectată. Ne dorim ca România să nu fie un altfel de exemplu, să nu ajungă să repare ci să păstreze ceea ce are preţios, anume biodiversitatea împreună cu hrana sănătoasă, prin practici agroecologice. Acum este momentul pentru a decide diferit, iar renunţarea la neonicotinoide este o decizie înţeleaptă nu numai pentru natură, ci mai ales pentru om”, spune Monia Martini, manager proiect BeeActive, WWF România.
Proiectul BeeActive este derulat de WWF România în parteneriat cu Institutul Norvegian pentru Cercetarea Naturii (NINA) cu sprijinul financiar Active Citizens Fund Romania, program finanţat de Islanda, Liechtenstein şi Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Scopul proiectului este mobilizarea cetăţenilor pentru conservarea albinelor şi a altor polenizatori din România.
