16.2 C
București
luni, 26 februarie, 2024

-

‹ adv ›
HomepageArticoleTăierile la corn - ce trebuie să cunoască un începător

Tăierile la corn – ce trebuie să cunoască un începător

Cornul este un arbust fructifer rezistent la secete, la diferite tipuri de sol, astfel încât poate fi înâlnit în flora spontană, de obicei pe versanții sudici, deoarece este o plantă iubitoare de lumină și căldură.

Este o cultură destul de rar cultivată pe suprafețe mari, din cauza cererii scăzute și recoltării relativ anevoioase. În continuare, vorbim despre principalele aspecte ce țin de tăierile la corn și alte lucrări în grădină, dar și plantații comerciale.

Întreținerea cornului în grădină

Îngrijirea cornului plantat în grădină se rezumă la udarea regulată, plivitul buruienilor, afânarea solului în jurul arbuștilor, fertilizarea și realizarea tăierilor.

În cazul irigării cornului, este recomandată evitarea excesului de apă, iar după udare afânarea solului. În cazul în care doriți să fertilizați pomii, până în luna iulie este recomandată fertilizarea cu azot și fosfor, iar după cu potasiu, cenușă.

Cornul reacționează pozitiv la fertilizările cu îngrășăminte organice, cum ar fi mranița sau compostul. Acestea ar putea fi așezate sub forma unui mulci în jurul pomului.

Tăierile la corn sunt recomandate a fi realizate în perioada de repaus, toamna târziu și iarna, până la pornirea circulației sevei. În perioada de primăvara, în cazul tăierilor, ar putea fi întâlnit fenomenul „plânsului”.

Dacă aveți un corn recent plantat, recomandată, din punct de vedere al întreținerii, este forma de tufă. În primii ani se realizează formarea coroanei. De obicei, asupra acesteia se fac intervenții minime, deoarece cornul se modelează frumos singur.

În cazul în care totuși ați optat pentru forme cu trunchi, lăstarii crescuți la o înălțime de 70 cm de la sol se înlătură de pe acesta. În rest, se fac intervenții minime la nivel de înlăturare a ramurilor de prisos.

În perioada de repaus se înlătură ramurile uscate, afectate de temperaturile reduse sau cele îmbătrânite (în scopul stimulării formării noilor lăstari). În cazul cornului pe rod, tăierea trebuie făcută doar ca ultimă soluție.

Este recomandat ca foarfecele cu care se realizează tăierile să se dezinfecteze (de exemplu cu soluție de clor) pentru a nu transfera boala (dacă ramurile afectate sunt îndepărtate) pe ramurile sănătoase.

Cornul este rar afectat de dăunători și boli. La înghețuri severe (de peste -30°C), mugurii generativi sunt deteriorați. La căldura verii, frunzele se pot usca. De aceea, este recomandată crearea zonelor de umbrire.

Tăierile la corn în plantații

În plantaţiile comerciale, cornul se poate conduce sub formă de tufă, cu trunchi înalt sau pitic.

Conducerea sub formă de tufă aplatizată este pretabile pentru livezile extensive, pe terenuri în pantă, astfel încât cornul asigură și o mai bună fixare a solului. În acest caz, distanțele de plantare sunt de 4×3 m.

Atunci când vorbim de conducerea cornului după forma de trunchi înalt, se optează pentru o înălțime a trunchiului de 0,7-0,8 m – ulterior acesta nu necesită multe intervenții. Distanța de plantare poate fi menținută aceeași, 4×3 m.

Conducerea după forma de trunchi jos, de 0,3-0,4 m, se consideră a fi cea mai adaptată cerințelor speciei.

Tăierile de formare şi rodire la corn încep imediat după plantare, astfel pentru forma de conducere cu trunchi înalt, se alege o tulpină dreaptă la care se taie scurt la cep creşterile laterale.

Important! În primul an de la plantare se înlătură toţi drajonii amplasați la baza plantei și o parte din cei ce cresc pe ax, restul se ciupesc la 2-3 frunze până la înălţimea de 70-90 cm.

În anul doi de la plantare, primăvara și vara se proiectează coroana din lăstarii formați. Se aleg 2-3 lăstari amplasați la înălțimea de 1-1,2 metri pentru a forma scheletul coroanei.

Aceste trei ramuri trebuie să fie distanțate la 10-15 cm una de alta pe ax, iar în primăvara anului trei se scurtează circa 1/3 din lungimea lor, axul se reduce la aproximativ 40 cm. Restul creșterilor se taie la inel.

În anul patru vom selecta creșteri necesare pentru a „îmbrăca” axul uniform, circa 4-5. Prelungirea axului se elimină.

În următorii ani, ramurile de semischelet ce s-au format pe ramurile de ordinul I (adică cele de pe ax pe care le-am ales anterior) se scurtează la 30 cm. Ramurile ce apar pe ax se înlătură.

În cazul în care optăm pentru varianta tufă, se aleg 4 ramuri poziţionate simetric în primăvara anului II de la plantare. În anii următori, fiecare tulpină se tratează ca o singură plantă, astfel încât să se evite îndesirea în exces a ramurilor.

Tăierea de rodire la corn se practică târziu comparativ cu celelalte specii pomicole, când
creşterea vegetativă scade în intensitate
. Aceasta este uşor de executat, deoarece cornul diferenţiază muguri de rod uşor de identificat, pe toate categoriile de ramuri în afara celor de 1 an.

De obicei, se urmărește ajustarea prin tăieri ale ramurilor ce se suprapun, ale celor ce îndesesc excesiv coroana, nu permit circulația normală a aerului sau ce atârnă prea aproape de sol.

Cornul este una dintre speciile ce poate fi afectat de periodicitatea de rodire. Din acest motiv, este bine să monitorizăm și să repartizăm uniform rodul prin îndepărtarea formațiunilor fructifere în exces.

Când creşterile vegetative sunt din ce în ce mai mici, se fac tăieri de întinerire în lemn de 3-5 ani.

Citiți și despre Tăierile la alun. Forma de coroană – tufă.

‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Citește și

Plantarea pomilor fructiferi – 4 aspecte importante

Plantarea pomilor poate fi realizată atât toamna, cât și...
‹ adv ›

Temperaturi critice la pomi în funcție de specie și fenofază

Afectarea organelor de rod de îngheț poate lua mai multe forme. Formarea crustei de gheață pe flori sau fructe...

Dăunători ce iernează în pomi – când se fac tratamente iarna

Înainte de sezonul rece, o serie de dăunători importanți își găsesc loc de iernare inclusiv pe pomii pe care...
‹ adv ›
‹ adv ›

Comentarii

Alte articole