duminică, 25 septembrie, 2022
11.9 C
București

-

HomepageArticoleTăierile la alun. Forma de coroană - tufă

Tăierile la alun. Forma de coroană – tufă

În livezile existente de alun, cel mai des se utilizează forma de coroană tufă. În continuare, vom vorbi despre câteva particularități de formare a acestei coroane.

Alunul fructifică pe ramuri anuale scurte, mijlocii și lungi

Ramurile scurte, de câțiva centimetri, se termină cu un mugur mixt din care crește un lăstar purtător de fructe.

Din mugurii laterali se formează fructe în anul următor. După 2-3 fructificări aceste ramuri se epuizează. De regulă, ele sunt amplasate pe ramurile de semischelet și se renovează concomitent cu reîntinerirea periodică a acestora la lemn de 3-4 ani.

Ramurile de rod mijlocii, sunt crescute din muguri vegetativi , având lungimea de 15-40 de centimetri. Mugurele terminal și o bună parte din cei axilari sunt micști din care cresc lăstari purtători de fructe.

În partea bazală sunt câțiva muguri vegetativi. Aceste ramuri prezintă baza fructificării în anul respectiv. Pe ele se formează cele mai mari și mai multe fructe.

Ramurile de rod lungi de 40-80 de centimetri au mugur terminal sau un grup de amenți. Mugurii laterali parțial sunt micști și vegetativi. În partea bazală predomină mugurii vegetativi.

Aceste ramuri, în mod obișnuit, se găsesc la marginea coroanei și evoluează în ramuri semischelet.

Pomii tineri cresc viguros, formând unii lăstari cu lungimea mai mare de 70-80 de centimetri. Încep să rodească în anii 4-5 după plantare. Producții economice se obțin în anii 6-7.

În perioada de plină fructificare potențialul productiv este de 2-4 t/ha sau 4-8 kg de alune uscate per pom.

Forma de tufă la alun

Plantele de alun au 6-8 tulpini principale pornite din zona coletului. Pe tulpinile principale sunt inserate ramuri semischelet, iar pe acestea cele de rod.

Tăierile de formare și întreținere sunt relativ slabe și se referă la stimularea ramificării tulpinilor principale, menținerea echilibrului favorabil între creștere și fructificare, evitarea supraîndesirii tufei, înlocuirea tulpinilor îmbătrânite cu cele noi, crescute din zona coletului.

Se recomandă ca plantarea să se facă toamna sau primăvara devreme. Pentru plantare se utilizează marcote de doi ani cu 3 ramificări din zona coletului.

Dacă plantarea se face cu marcote de un an, în prima vegetație ele cresc liber și li se formează 3 ramificări în zona coletului.

În anul I, primăvara devreme cele trei tulpini se scurtează la 1/2 sau 2/3 din lungimea lor în funcție de vigoarea de creștere.

În anul al doilea, primăvara devreme, pe cele 3 ramificări, scurtate în anul anterior rămân numai ramurile de prelungire, care se scurtează la 70-80 de centimetri.

Celelalte ramuri, crescute din zona coletului cât și pe tulpinile din anul precedent, se elimină.

În anul al treilea se definitivează 6-8 ramuri principale de 3 vârste. Se scurtează ramurile anuale de prelungire ale lor la 70-80 de centimetri. În partea inferioară a tulpinilor se suprimă toate ramificările, fiindcă acestea le diminuează creșterea și îndesesc coroana.

Tot în acest scop, se elimină ramurile de prisos, crescute din zona coletului.

În anii al patrulea și al cincilea se prelungesc scurtările ramurilor de prelungire pentru a le favoriza ramificarea. Se suprimă unele ramuri care îndesesc centrul coroanei.

Toamna se elimină ramurile anuale crescute din zona coletului fiindcă acestea diminuează creșterea și fructificarea. Înălțimea tufei se limitează la 3-3,5 metri. Tăierile de întreținere și fructificare se însumă și se efectuează în fiecare an.

Se elimină ramurile suplimentare, crescute din zona coletului, cele viguroase din interiorul coroanei, vătămate, bolnave, uscate.

Ramurile anuale viguroase din exteriorul coroanei se suprimă sau se scurtează la 40-50 de centimetri pentru a le reține creșterea și a stimula fructificarea.

Se întineresc periodic de lemn de 3-4 ani ramurile semischelet alungite. După 6-7 ani de fructificare se întineresc periodic la lemn de 3-4 ani ramurile semischelet alungite.

După 6-7 ani de fructificare se întineresc prin tăieri de reducție tulpinile principale astfel ca să li se restabilească potențialul de creștere și fructificare.

Tăierile de întinerire a ramurilor semischelet precum și a tulpinilor principale se eșalonează pe ani, evitându-se diminuarea considerabilă a producției.

După vârsta de 9-10 ani tulpinile principale îmbătrânite, degarnisite se elimină eșalonat și se înlocuiesc cu același număr de tulpini noi pornite din zona coletului.

Renovarea tulpinilor principale îmbătrânite cu ciclul de 9-10 ani se repetă și ulterior.

Bibliografie: Conducerea și tăierea pomilor și arbuștilor fructiferi. Autori: Vasile Babuc, Ananie Peșteanu, Eugeniu Gudumac.

Luminița Crivoi
Luminița Crivoi
Director de Dezvoltare

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Recomandate

Păstrarea porumbului în grămezi în aer liber – practica fermierilor din SUA

Boabele de porumb pot fi păstrate în grămezi în...

Platformă comunală de depozitare a gunoiului de grajd pentru locuitorii din Schitu

Crescătorii de animale din comuna Schitu (judeţul Giurgiu) au la dispoziţie o platformă cu o capacitate de stocare este...

Bolile cartofului: Cum se determină – foto și descriere

Cartofii sunt una dintre cele mai populare culturi cultivate în grădinile noastre și sunt principalele alimente pe care le...

Tăierile în uscat la vița de vie. Când și cum se efectuează

Tăierea viței de vie este importantă pentru calitatea și cantitatea producției de struguri. Există câteva reguli de aur și...
‹ adv ›

Comentarii recente

Top Recomandate