Înainte de sezonul rece, o serie de dăunători importanți își găsesc loc de iernare inclusiv pe pomii pe care i-au atacat în timpul sezonului: în crăpăturile scoarței, pe ramuri, la baza mugurilor sau în oricare alt loc protejat de condițiile nefaste din timpul iernii.
Astfel, o serie de păduchi cum ar fi păduchele lânos, păduchele din San Jose, păduchele verde al mărului, dar și acarieni, unele specii ce atacă organele generative (flori, fructe), cum ar fi gărgărițe, viermele merelor, prunelor sau unii purici se pot adăposti în organele pomilor.
Dăunători ce pot ierna în pomii de măr
Spre exemplu, la măr, viermele merelor, gărgărița florilor de măr, poate ierna în crăpăturile scoarței, păduchele verde al mărului iernează pe ramuri subțiri, la baza mugurilor sau sub scoarța exfoliată, păduchele din San Jose iernează sub scut pe ramurile pomilor, păduchele lânos iernează pe părțile aeriene ale pomilor.
Detalii despre Păduchele din San Jose – vezi când se fac tratamente.
Dăunători ce pot ierna în pomii de păr
Puricele melifer comun al părului iernează sub scoarța pomilor, iar păduchele mov al părului iernează pe ramurile de păr.
Acarienii pot ierna sub scoarța exfoliată a pomilor, în crăpăturile acesteia sau în alte locuri adăpostite.
Spre exemplu, acarianul galicol al frunzelor de păr iernează sub solzii mugurilor sau sub stratul de fumagină al ramurilor, iar acarianul mugurilor de alun iernează ca adult în interiorul mugurilor invadaţi din vara precedentă.
Dăunători ce pot ierna în pomii de prun
La prun, larva viermelui prunelor iernează sub scoarța exfoliată a pomilor într-un cocon mătăsos, acarianul galicol al prunului iernează în gale formate la baza lăstarilor sau a mugurilor, acarianul filocoptid al puieţilor de prun iernează în solzii mugurilor, iar păduchele cenuşiu al prunului iernează în stadiul de ou de rezistenţă pe tulpinile şi ramurile de prun.
Aceste câteva exemple denotă faptul că o rezervă destul de importantă de dăunători pot deveni un potențial pericol pentru pomi, dacă numărul acestora nu este reglat la timp.
Pe lângă măsurile de igienizare a pomilor realizate înainte de sezonul rece pentru a reduce rezerva de boli și dăunători (tăierea și înlăturarea ramurilor bolnave, curățarea și vopsirea scoarței, înlăturarea fructelor mumifiate, frunzelor), un rol important în gestionarea numărului dăunătorilor îl au tratamentele din perioada rece a anului.
Tratamente la pomi iarna – când se fac?
Tratamentele din perioada rece a anului realizate corect, atât împotriva bolilor, cât și dăunătorilor, au un rol important în menținerea sub control a acestora. De aceea, astfel de tratamente sunt recomandate, însă trebuie realizate în momentul potrivit.
Mulți pomicultori amatori obișnuiesc să adauge produse cu efect insecticid la realizarea tratamentelor contra bolilor iarna în livezi, acest lucru nu doar creează cheltuieli suplimentare, dar mai e și, în mare parte, inutil.
Spre exemplu, uleiurile horticole utilizate de obicei la realizarea tratamentelor iarna nu se amestecă cu produse pe bază de cupru sau sulf.
În primul rând, unele uleiuri nu sunt compatibile cu sulfatul de cupru, spre exemplu în cazul în care dorim să aplicăm zeama bordeleză. Respectiv, nu se amestecă zeama bordeleză cu uleiul horticol.
În plus, unele uleiuri ce au rol de a sufoca dăunătorii au o putere foarte mare de reținere a particulelor de cupru, astfel încât cuprul nu are contact cu scoarța și organele pomului, pierzându-și eficiența contra ciupercilor și bacteriilor.
Dar, să ne întoarcem la tratamentele cu insecticide iarna.
Specialiștii recomandă realizarea tratamentelor împotriva dăunătorilor la sfârșitul iernii, nu mai devreme și niciodată înaintea tratamentelor cu fungicide.
De ce tratamentele cu insecticide nu se recomandă a fi realizate în timpul iernii mai devreme? Simplu, în această perioadă, dăunători se află în stare de repaus, în plus, majoritatea formelor hibernante sunt destul de bine ascunse, astfel încât insecticidele de contact nu-și au efectul, cu atât mai mult cele sistemice ce, în general, nu au niciun efect în perioada rece a anului, deoarece necesită o parte vegetativă care să preia substanța activă.
Astfel, tratamentul de iarnă împotriva formelor hibernante ale dăunătorilor (adulți, larve, pupe, ouă) se efectuează la sfârșitul repausului vegetativ sau la începutul dezmuguritului („urechiușă de șoarece” la măr sau „buton verde” la prun).
Spre exemplu, pentru combaterea adulților hibernanți ai gărgăriței florilor de măr primul tratament se efectuează la începutul dezmuguritului.
Pentru combaterea păduchelui din San Jose un rol foarte important revine tratamentelor din perioada rece, numit și tratament de iarnă.
Cu toate că mai există specialiști care menționează că împotriva acestui dăunător pot fi realizate tratamente și în ferestrele din luna ianuarie, în stadiul de „cap negru” al nimfelor care iernează, normele generale menționează realizarea tratamentelor la sfârșitul repausului vegetativ.
Pentru menținerea sub control a păduchelui lânos foarte important este tratamentul din fenofaza de dezmugurire, care trebuie realizat cu un insecticid, prin îmbăierea pomilor. Larvele hibernante pot fi combătute în perioada de repaus vegetativ, către sfârșitul iernii, cu uleiuri horticole ce pot fi combinate cu insecticide.
Pentru realizarea tratamentelor de iarnă în livezi, de obicei, se utilizează produse pe bază de uleiuri minerale în combinație cu un insecticid, spre exemplu produse pe bază de ulei de parafină.
În livezile unde nu se aplică insecticide de origine chimică, în perioada repausului vegetativ se fac tratamente cu ulei horticol simplu.
Pentru a atinge eficiența dorită, este recomandată aplicarea uleiului horticol atunci când temperatura aerului depășește 5 grade Celsius. Exemple de aplicare a uleiului horticol în diferite programe de menținere sub control a dăunătorilor este prezentată în următorul tabel:
Mai multe detalii despre Uleiul horticol – când și combinat cu ce îl aplicăm la pomi.
