Un studiu din presa germană a reaprins dezbaterea privind distribuția inechitabilă a subvențiilor agricole ale UE, deoarece fondurile sunt alocate în funcție de suprafața agricolă, iar acest criteriu avantajează, în special, marile corporații, scrie euractiv.ro.
Fermele din Germania au primit aproximativ 53 de miliarde de euro prin intermediul politicii agricole comune (PAC) a UE în perioada de finanțare care a început în 2014 și se va încheia anul acesta.
Această sumă se ridică la o medie de 127.000 EUR per fermă pe parcursul a opt ani. Cu toate acestea, media nu poate oferi o imagine completă a situației, pentru că cifrele de finanțare depind în mare măsură de mărimea exploatației agricole.
Potrivit unui studiu comun realizat de Süddeutsche Zeitung, NDR și WDR și publicat la începutul lunii decembrie, cele mai mari companii agricole din Germania, reprezentând un procent de 1%, au primit aproape un sfert din toate fondurile agricole ale UE, în timp ce fermele mici, care reprezintă 50% din exploatații, au primit împreună doar 8% din subvenții.
Nu este surprinzător faptul că fermele mai mari primesc mai mulți bani din partea UE, deoarece așa-numitele plăți directe, care reprezintă o mare parte din finanțarea PAC, sunt în general plătite pe hectar de teren agricol.
Fermele mici și mijlocii în centrul atenției
Cu toate acestea, potrivit cercetării, decalajul dintre fermele mari și cele mici se adâncește – chiar dacă atât UE în ansamblul său, cât și Germania și-au stabilit obiectivul de a oferi un sprijin special fermelor mici.
În cadrul sistemului actual de plăți directe, care expiră la sfârșitul anului, în Germania există o așa-numită primă de redistribuire de care beneficiază fermele mici și mijlocii. Aceasta este o primă suplimentară pentru primele hectare, care reprezintă un procent mai mare din suprafața totală a fermelor mici.
Înainte de 2014, când a fost pregătită actuala PAC, guvernul federal a optat pentru această opțiune în loc să reducă cuantumul primelor care depășesc suma de 150.000 de euro – o opțiune care ar fi fost permisă și de legislația UE. Acum, rămâne de văzut cum va evolua distribuția fondurilor în cadrul PAC reformată începând cu luna ianuarie.
Așa-numitul Plan Strategic Național al Germaniei, plan în care fiecare țară din UE trebuie să descrie modul în care intenționează să pună în aplicare noua politică agricolă a UE la nivel național începând cu 2023, se menționează promovarea întreprinderilor mici și mijlocii ca „prioritate specifică de finanțare” a primului pilon al PAC, care include subvențiile agricole directe pentru fermele individuale. Iar, în viitor, prima de redistribuire urmează să reprezinte 30% din plățile directe.
Diferențe istorice între est și vest
În Germania, marile corporații agricole, care sunt adesea deținute de investitori străini, sunt situate în principal în Germania de Est, în timp ce, în landurile din vestul Germaniei, agricultura este organizată în jurul unor ferme de dimensiuni mici.
Norwich Rüße, un purtător de cuvânt pentru agricultură din partea Verzilor în parlamentul landului Renania de Nord-Westfalia, consideră că acest dezechilibru regional se datorează unor motive istorice.
Nu doar colectivizarea agriculturii în Germania de Est sub regimul comunist de după cel de-al Doilea Război Mondial a favorizat apariția unor ferme de mari dimensiuni, ci piatra de temelie pentru o structură agricolă diferită a fost pusă încă din timpul perioadei de eliberare a țăranilor din Germania de Vest, când aceștia și-au cumpărat terenurile de la nobili, în timp ce o mare parte din terenurile de la est de râul Elba au rămas concentrate în mâinile latifundiarilor, a explicat el.
În practică, acest lucru înseamnă că sumele individuale plătite pentru fermele din Germania de Est sunt în medie semnificativ mai mari decât în vest, chiar dacă, în total, două landuri din Germania de Vest – Bavaria și Saxonia Inferioară – sunt cele mai mari beneficiare ale subvențiilor.
În același timp, alți factori din cadrul PAC, în afara plăților directe, joacă, de asemenea, un rol în situația economică a fermelor mici și mijlocii – de exemplu, cât de rapid și cât de consistent poate fi ajutorul de criză în cazul unor șocuri precum actuala criză energetică.
Într-un interviu recent, comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, a cerut ca viitoarea reformă a PAC să se concentreze mai mult pe instrumentele de gestionare a crizelor.
O schimbare a sistemului
Multe părți interesate, inclusiv Comisia pentru viitorul agriculturii din Germania, care include reprezentanți din agricultură, protecția mediului și știință și care și-a prezentat anul trecut raportul final privind tranziția către o agricultură durabilă, solicită o schimbare fundamentală de la sistemul de plăți directe pe suprafața agricolă.
Potrivit experților, agricultorii ar trebui să fie remunerați prin intermediul PAC pentru servicii concrete de producție sau respectarea normelor, cum ar fi măsurile de protecție a mediului, iar acest lucru ar însemna că subvențiile nu ar mai fi direct legate de mărimea exploatației.
