25.4 C
București
marți, 18 iunie, 2024

-

‹ adv ›
HomepageArticoleInfluenţa lemnului multianual asupra dezvoltării butucului viţei de vie

Influenţa lemnului multianual asupra dezvoltării butucului viţei de vie

Influenţa tulpinii şi a lemnului multianual (de mai mulţi ani) asupra creşterii şi fructificării viţei de vie este un capitol ce atrage mare interes între cultivatori, îndeosebi, deoarece diverse forme de butuci sunt posibile doar prin lăsarea tuplinilor, braţelor, cordoanelor, etc.

Cu ajutorul părţilor multianuale, are loc o amplasare mai bună a lăstarilor şi a suprafeţei foliare în spaţiu – problema amplasării în spaţiu a părţii vegetative şi generative ocupând un loc central în alcătuirea bazelor teoretice ale sistemului de tăiere. 

V-ar putea fi util și articolul Tăierea în uscat la vița de vie – scopul şi problemele soluţionate. Forme de conducere ale butucului în imagini.

Unele faze fenologice din prima parte a perioadei de vegetaţie, cum ar fi: plânsul, dezmuguritul, creşterea lăstarilor, înfloritul au loc cu utilizarea energiei din partea viţei de vie, şi, deoarece încă nu este bine formată suprafaţa foliară, ele au loc din contul energiei stocate în părţile multianuale ale butucului.

Aşadar, pe lângă rolul de distribuire a organelor butucului în spaţiu, transportarea substanţelor nutritive, partea multianuală reprezintă şi un depozit important de substanţe de rezervă, ce are influenţă pozitivă evidentă asupra diferenţierii embrionare şi rezistenţei la ger a butucului

Lemnul multianual al butucului este reprezentat de scheletul butucului: tulpinile, braţele şi coardoanele, iar volumul său depinde de lungimea, grosimea şi numărul lor (în funcție de formă). 

Cu toate că este demonstrat că lemnul multianual are o influenţă accentuată asupra creşterii şi fructificării viţei de vie, puţine studii sunt axate pe acest subiect, deoarece primordial cercetările erau orientate spre soluţionarea amplasării în spaţiu.

Influenţa lemnului multianual asupra viţei de vie are un caracter multilateral:

  • pe de o parte, lemnul multianual influenţează pozitiv:
  • diferenţierea embrionară – depunerea recoltei;
  • rezistenţa la ger a butucului;
  • recolta potenţială;
  • dezmuguritul la formele pe tulpină comparativ celor fără are loc cu 3-5 zile mai târziu – se evită riscurile îngheţurilor târzii de primăvară;
  • pe de altă parte sunt studii care demonstrează că lemnul multianual:
  • diminuează vigoarea de creştere a lăstarilor (în unele cazuri este un efect pozitiv);
  • scade recolta finală;
  • cu cât este mai înaltă tulpina, se atestă o reţinere în coacere.

Cea mai mare parte a lemnului multianual o deţine tulpina, de aceea este important de apreciat înălţimea ei optimă, unii autori consideră că este încadrată în intervalul 40 – 90 cm, iar alţii că este 60-110 cm.

În cazul cultivării viţei de vie pe tulpină, comparativ cu formele fără tulpină (Ionev, 1970) se atestă o sporire a coeficientului de fertilitate la ochiurile situate la baza coardei, ceea ce ne permite posibilitatea de a lăsa coarde mai scurte pentru fructificare.

Experienţele efectuate de Merjanian (citat de Perstniov şi al., 2000) la soiul Tavriz, au demonstrat că la forma butucului ce a constat dintr-un volum mai mare de lemn multianual (cu braţe în 3 etaje), comparativ cu forma cu volum mic (cupă), fertilitatea ochilor a sporit cu 60%, iar mărimea strugurilor aproape de 3 ori, iar cele efectuate de Necrasova A. au arătat o dependenţă directă între volumul recoltei şi lemnul multianual, şi anume: la soiul Aligote butucii Martor au format în mediu 4 struguri la o coardă de rod, la varianta cu volum de lemn dublu – 7,2 struguri, iar cei cu lemn de 4 ori mai mare – 13,2 struguri la o coardă de rod. 

În acelaş timp, există date care demonstrează şi influenţa negativă a lemnului multianual asupra soiurilor de vigoare slabă şi mijlocie (Gukasov A., 1967).

În concluzie, putem afirma că în condiţii cu regim de apă deficitar şi în lipsă de irigare, la soiurile de vigoare medie şi slabă, influenţa lemnului multianual asupra creşterii şi productivităţii este, de obicei, minimală sau negativă, iar la soiurile viguroase şi bine asigurate cu apă (irigate) are o influenţă pozitivă.

‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Citește și

Când și cum se aplică giberelina GA3 la vița de vie

În viticultura sunt utilizate substanţe cu efect de stimulare...
‹ adv ›

Mana viței de vie: Cum calculăm perioada de incubație a ciupercii. Tratamente

Mana viţei de vie este una dintre cele mai cunoscute boli ale viţei de vie, cu impact ridicat în...

Cum restabilim vița-de-vie după ploi cu grindină

Modul în care realizăm restabilirea viței de vie după grindină depinde de perioada în care a fost înregistrată calamitatea,...
‹ adv ›
‹ adv ›

Comentarii

Alte articole