Condițiile de vreme extreme din acest an iată nu se opresc și mulți fermieri sunt îngrijorați de înnegrirea spicelor de grâu în multe zone din țară. Ba mai mult, există și culturi de grâu unde se pot vedea vetre întinse cu plante căzute la sol.
Fragilitatea tulpinilor (din cauza secetei și înghețurilor) și bolile bazei tulpinii și rădăcinilor (Gauemannomyces graminearum, Rhizoctonia cerealis și Pseudocercosporella herpotrichoides) coroborate cu umiditatea ridicată, au favorizat fenomenul de îngenunchere și apoi cădere a plantelor la sol.
Astfel de plante au tulpinile înnegrite și mucegăite, fiind compromise.
Înnegrirea spicelor de grâu este cauzată de mai mulți fungi din genurile Alternaria, Bipolaris, Cladosporium, fungi implicați și în boala numită ”black point”.
Spicele infectate se acoperă de micelii de culoare închisă, de la verde – măsliniu până la negru. Acești fungi facultativ paraziți colonizează spicele atunci când clima este umedă în perioada de maturare, de coacere a cerealelor.
Cantitățile foarte mari de precipitații căzute în ultima perioadă au favorizat instalarea fungilor amintiți mai sus. Dacă ploile nu se opresc s-ar putea să nu fie bine deloc și să asistăm la fenomene de încolțire a boabelor în spiculețe.
Secetă, înghețuri de primăvară și iată acum cantități uriașe de apă căzute în timp scurt. Asistăm la condiții extreme climatice care fac mult rău culturilor.
Înnegrirea spicelor nu influențează semnificativ producția. Problemele apar atunci când fungii trec pe cariopse și apare boala numită ”black point”. ”Black point” afectează calitatea grâului și implicit comercializarea.
Ne putem aștepta în acest an la o frecvență ridicată de cariopse cu black point. Să sperăm că ploile se vor opri iar cerelalele vor putea fi recoltate în bune condiții.
Pentru că pericolul este mare în privința bolii ”black point”, readuc în atenția dumneavoastră câteva informații care sper să vă ajute.
Ce trebuie să știm despre ”Black point” la grâu?
”Black point” este o boală care se poate instala la toate cerealele. Cu toate acestea cele mai afectate sunt grâul și orzul.
Simptomul de brunificare sau de înnegrire poate fi observat doar la recoltare, în zona embrionului, la vârful cariopselor. Agenții etiologici ai black point-ului sunt mai mulți, însă de obicei sunt implicate ciuperci din genurile Alternaria, Bipolaris și Cladosporium [Murray T. D. et al., 2009].
După unii autori, fungii implicați în apariția black point-ului sunt din genurile Alternaria, Stemphylium, Nigrospora, Penicillium, Helminthosporium, Fusarium, Curvularia, Cladosporium.
Însă, cei care sunt găsiți frecvent la analize sunt cei din genurile Alternaria și Cladosporium. Fungii amintiți realizează infecțiile atunci când umiditatea relativă trece de 90% în perioada de dinainte de recoltat.
După Fernandez et al. (1994b), cea mai des identificată ciupercă de pe cerealele care prezintă simptome de black point este Alternaria alternata.
Pe locul doi după Alternaria este ciuperca Cochliobolus sativus. Nu lipsește nici fungul Fusarium proliferatum din etiologia black point-ului [Conner R. L. et al., 1996].
Studiile arată că fungul Cochliobolus sativus este mult mai periculos decât Alternaria sp. Dacă black point-ul asociat cu Alternaria nu afectează germinația, ei bine, nu același lucru se poate spune despre C. sativus care reduce germinația semințelor [Özer N., 2005; Rees R. G. et al., 1984].
Mulți autori susțin că speciile de Alternaria care se instalează pe cariopse sunt micotoxigene, deși aceste aspecte trebuie aprofundate pentru a arăta prezența micotoxinelor în cereale. Ostry V. (2008), a demonstrat că Alternaria alternata a produs micotoxine la cereale, cum ar fi alternariol, alternariol monometil eter, altenuene și acid tenuazonic.
Se observă cu ușurință că boabele care prezintă pete negre în zona embrionului sunt mari. Specialiștii cred că boabele mai mari dezvoltă o presiune asupra glumelor, lăsând vârful descoperit. Infecțiile produse de Alternaria și Cladosporium la spice înainte de recoltat în perioadele ploioase trec ușor pe cariopse (vârful acestora).
Așa se explică că boabele sunt brunificate sau înnegrite la vârf. Semințele pot fi înnegrite în întregime în situațiile grave sau doar la vârf [Davis R. M., Jackson L. F., 2009].
Care sunt factorii care predispun la infecție?
Factorii care predispun la infecție sunt precipitațiile excesive și umiditatea ridicată din timpul înfloritului și a coacerii lapte – ceară, fertilizarea excesivă cu azot, irigarea excesivă. Dacă în faza de coacere în lapte, umiditatea este ridicată iar ploile sunt frecvente, ciupercile menționate mai sus pot realiza infecții.
De asemenea, vremea ploioasă prelungită din timpul maturării boabelor, favorizează infecțiile la spice cu fungii amintiți mai sus. De pe spice, fungii trec cu ușurință pe cariopse. Întârzierea recoltatului favorizează infecțiile chiar și în condiții de vreme caldă și uscată.
Afectează black point producția?
Black point nu produce pagube în producție, dar afectează destul de grav calitatea pentru panificație. Făina obținută din cereale cu procent mare de black point are culoarea modificată și un miros neplăcut, neputând fi folosită în alimentație.
Probleme deosebite apar de obicei la grâul durum care este și cel mai susceptibil. În Statele Unite de exemplu, standardele permit doar 2% black point la grâul clasificat ca US nr. 1 și 4% la US nr. 2 [Davis R. M., Jackson L. F., 2009].
Putem controla black point?
Putem controla parțial această boală. De ce? Pentru că patogenia depinde foarte mult de condițiile climatice din perioada maturării cerealelor. Trebuie să fim atenți la irigare (acolo unde se face), la fertilizarea cu azot (să fie echilibrată) și să cultivăm soiuri rezistente la black point. Se cunoaște că soiuri complet rezistente nu există [Davis R. M., Jackson L. F., 2009].
Putem aplica fungicide pentru a controla black point?
Deoarece infecția semințelor are loc la maturitatea acestora și dacă ținem cont că nu mai putem aplica un fungicid înainte cu 30 – 45 zile de recoltare, se poate concluziona că nu putem controla această boală cu fungicide.
Studii numeroase arată că aplicarea fungicidelor după înflorit nu au fost eficiente în reducerea frecvenței infecțiilor cu black point [Conner R. L. et al., 1988b].
Fungicidele aplicate la înspicat, înainte de înflorit și după înflorit pot reduce frecvența și intensitatea bolii. Tratamentele la sămânță pot asigura o bună germinare dar eficacitatea poate fi discutabilă adeseori.
Este afectată germinarea semințelor?
Boabele infectate au capacitate de germinare mai mică decât cele sănătoase. Se recomandă evitarea utilizării la semănat a semințelor ce provin din culturi cu frecvențe mari de atac.
În caz contrar, pot apărea goluri în culturi. Dacă totuși se seamănă astfel de semințe, ele ar trebui tratate cu un fungicid sistemic [Stephen Wegulo, 2009].
Cerealele infectate ar trebui uscate până la 12% și păstrate în depozite bine ventilate pentru a evita dezvoltarea fungilor în masa de semințe pe perioada păstrării.
Bibliografie
- Conner, R. L., S. F. Hwang, and R. R. Stevens. 1996 – Fusarium proliferation: a new causal agent of black point in wheat. Can. J. Plant Pathol. 18: 419-423.
- Conner, R. L., and A. D. Kuzyk. 1988b – Effectiveness of fungicides in controlling stripe rust, leaf rust, and black point in soft white spring wheat. Can. J. Plant Pathol. 10: 321- 326.
- Davis R. M., L. F. Jackson, 2009 – Small Grains, Black Point of Wheat, UC Pest Management Guidelines ipm.ucanr.edu/PMG/r730101111.html;
- Fernandez, M. R., R. M. DePauw, and J. M. Clarke., 2001 – Reaction of common and durum wheat cultivars to infection of kernels by Pyrenophora tritici – repentis. Can. J. Plant Pathol. 23: 158-162.
- Fernandez, M. R., R. M. DePauw, J. M. Clarke, and L. P. Lefkovitch., 1996 – Red smudge in durum wheat reduces seedling vigour. Can. J. Plant. Sci. 76: 321 – 324.
- Murray T. D., Parry D. W., Cattlin N. D., 2009 – Diseases of small grain cereal crops, Manson Publishing, 142 p.;
- Özer, N. 2005 – Determination of the fungi responsible for black point in bread wheat and effects of disease on emergence and seedling vigour. Trakya Univ. J. Sci. 6: 35-40.
- Ostry, V. 2008 – Alternaria mycotoxins: an overview of chemical characterization, producers, toxicity, analysis and occurrence in foodstuffs. World Mycotoxin J. 1: 175-188.
- Rees, R. G., D. J. Martin, and D. P. Law., 1984 – Black point in bread wheat: Effects on quality and germination, and fungal associations. Austr. J. Exper. Agri. and Animal Husb. 24: 601-605.
- Wegulo Stephen, 2009 – Wheat – black point, Institute of Agriculture and Natural Resources, cropwatch.unl.edu/8-28-09wheat-blackpoint.
