Preţul gazelor naturale în Europa a scăzut pentru a treia zi, după ce Comisia Europeană a insista cu intervenţiile pe piaţă pentru a atenua efectele celei mai grave crize energetice din ultimele decenii, transmite Bloomberg.
Marţi dimineaţa, la hub-ul TTF de la Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă pentru gazul natural în Europa, cotaţiile pentru luna viitoare au scăzut cu 4,3%, ajungând la 182,33 euro pentru un Megawatt oră (MWh), iar în precedentele două sesiuni declinul a fost de 14%. În primăvară, la hub-ul TTF de la Amsterdam, cotaţiile au atins nivelul record de aproape 335 de euro pentru un MWh.
Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ar urma să prezinte miercuri o versiune a planului în cinci puncte, în condiţiile în care UE vrea să reducă consumul de energie şi să furnizeze lichidităţi, pentru a preveni extinderea crizei.
În timp ce se lucrează la măsurile politice, gazele continuă să fie pompate în depozite, înaintea debutului sezonului rece.
Capacităţile de stocare a gazelor din Europa sunt pline în proporţie de 84%, peste media din ultimii cinci ani, ajungând la un nivel de 88% în Germania. Şi în octombrie continuă de obicei stocarea gazelor, înainte de a creşte cererea pentru încălzire.
Ca parte a planului său, UE vrea să reducă cererea de energie şi să plafoneze veniturile excesive ale companiilor care produc electricitate din alte surse decât gazele. Ar putea fi impusă o limită a preţului energiei din surse regenerabile, lignit sau energie nucleară.
Costurile record ale energiei au forţat deja industriile mari consumatoare, cum ar fi producătorii de îngrăşăminte şi aluminiu, să-şi reducă producţia, şi au determinat guvernele UE să pompeze miliarde de euro în scheme de sprijinire a gospodăriilor.
Deja se constată o înăsprire pe piaţa globală a GNL, în urma redresării economiilor după pandemie, chiar înainte ca războiul din Ucraina să sporească dificultăţile de pe piaţă.