Guvernul actual a redus la 20% sprijinul pe ameliorarea raselor de animale din România, iar decizia poate duce la o scădere a efectivelor, a spus Dan Neaţă, director Asociaţia crescătorilor de ovine Dacia, în cadrul unei dezbateri online.
„Guvernul actual a redus la 20% sprijinul pe ameliorarea raselor de animale din România. Este faţa nevăzută a acestui aspect. Prin ameliorare se creează performanţe, se creează greutăţi, se creează dezvoltare corporală optimă încât să fie România capabilă să asigure din ce în ce cantităţi mai sporite la export. L-ai redus 20% putem să închidem porţile şi să mergem acasă….În 2006 când am externalizat controlul oficial al performanţelor şi registrele genealogice tocmai aceste probleme le spuneam, că se vor dezvolta, vor ajunge să creeze alte modele de animale, le-au creat, sunt extraordinare, competitive cu toate ţările Uniunii Europene. Şi gândiţi-vă că România este pe locul 2 – 3 în Europa în ceea ce priveşte efectivele, dar nimeni nu a venit să vadă calitatea efectivelor. Este de-a dreptul excepţională faţă de data când s-a început reorganizarea ameliorării în România. Acum am venit şi am tăiat. Odată cu tăierea acestui sprijin mai dispare încă unul către crescători, sprijinul voluntar cuplat dat pe performanţe pentru faptul că oamenii nu mai au animalele în control, nu mai sunt înscrise şi automat sunt eliminaţi de la sprijinul voluntar cuplat”, a declarat Dan Neaţă, la dezbaterea „Zootehnia românească, sub asalt”, organizată de eurodeputata Carmen Avram, membră a Comisiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a Parlamentului European (AGRI).
Acesta a spus că de aici rezultă o scădere dramatică a efectivelor. Dan Neaţă a menţionat că România nu poate consuma toate cantitatea de carne produsă în sectorul ovin şi este nevoie de export.
Carmen Avram a subliniat în cadrul evenimentului că zootehnia pare „încolţită” din toate părţile.
Zootehnia este unul dintre sectoarele luate în vizor de noua strategie „De la fermă la furculiţă”, dar este şi indirect vizată de strategia Comisiei Europene privind reducerea emisiilor de metan, de noul Plan european pentru combaterea cancerului şi chiar de Acordul Mercosur.
Peste toate acestea, transportul animalelor vii face obiectul unei comisii speciale de anchetă care deşi ar trebui să analizeze deficienţele actualului regulament european şi să recomande îmbunătăţiri, pare că urmăreşte cu orice preţ interzicerea comerţului cu animale vii în Europa.
Ea a semnalat că oprirea exportului de animale vii ar însemna dispariţia unuia dintre puţinele sectoare rămase performante la noi în ţară.
„Am să vă dau pentru început câteva detalii despre strategia „De la fermă la furculiţă” care este un dosar fierbinte pe masa Comisiei pentru Agricultură în această perioadă, la care au fost depuse nici mai mult nici mai puţin decât 2.295 de amendamente şi asta spune destul de mult despre interesul imens al Parlamentului şi al sectorului agricol pentru această strategie. Plecând de la premisa că modul în care producem şi consumăm mâncare are un impact asupra mediului, biodiversităţii, bunăstării şi sănătăţii animalelor, Comisia Europeană vrea să pună sectorul agroalimentar pe traiectoria green – deal-ului şi să-l facă sustenabil. Scopul este în mare parte binevenit, însă unele amendamente ar putea avea un rezultat nociv la adresa sectorului zootehnic”, a declarat Carmen Avram.
Ea a oferit câteva exemple. Astfel, în paragraful 20 din draftul de raport se vorbeşte o schimbare la scară largă a consumului de alimente şi se recomandă un consum redus de carne roşie şi procesată.
Tema, care apare şi în alte paragrafe, pune o mare problemă deoarece arată că există un plan de diminuare a consumului de carne şi deci o reducere a numărului de animale crescute.
Mai sunt şi alte amendamente care cer reducerea de pe piaţă a volumelor de carne şi produse lactate precum şi a consumului acestora.
Altele cer inclusiv reducerea numărului de animale crescute la nivel european pentru carne, lapte, ouă şi interzicerea dezvoltării unor noi ferme sau unităţilor de producţie.
Un alt capitol se referă la etichetarea produselor alimentare în funcţie de impactul consumului asupra sănătăţii. Ea a spus că există deja un model, nutriscor, care este susţinut de Franţa şi implementat deja de câteva state, printre care şi Belgia.
Sistemului i se mai spune informal „semafor”. Acesta are litere de la A la D, unde A are culoarea verde şi reprezintă un produs sănătos, iar D are culoarea roşie şi reprezintă un produs nesănătos.
Carmen Avram a explicat că sistemul acesta de etichetare este potenţial periculos pentru că potrivit acestuia produsele tradiţionale, în special cele din carne, cum ar fi şunca sau mezelurile, ar fi etichetate cu litera D, adică nesănătoase, în timp ce altele, sintetice, precum cerealele ori bazele de praf din care se fac prăjituri ar trece drept sănătoase.
