23.9 C
București
vineri, 29 martie, 2024

-

‹ adv ›
HomepageȘtiri AgricoleDaea: România nu trebuia să ia niciun cent de la Comisia Europeană...

Daea: România nu trebuia să ia niciun cent de la Comisia Europeană în baza algoritmului de calcul

România nu trebuia să ia niciun cent de la Comisia Europeană în baza algoritmului de calcul, pentru spijinirea fermierilor afectaţi de importurile de cereale din Ucraina, a susţinut, marţi, în Parlament, ministrul Agriculturii, Petre Daea, precizând că suma primită de 10 milioane de euro a fost una incorectă.

„Aflând că suma dislocată din rezervă, de 56,3 milioane euro, este repartizată la doar la trei state membre, iar României îi este repartizată suma de 10 milioane euro am intervenit pe toate canalele, am solicitat şi am avut întâlniri cu comisarul în data de 17 martie, când mi-a pus în faţă modul de calcul şi suma repartizată, iar pe baza algoritmului de calcul România nu trebuia să ia niciun cent.

Considerând incorectă suma, dar şi modul de calcul, am solicitat comisarului o analiză cu experţi români. Lucrul acesta s-a întâmplat, iar în ziua următoare a intervenit preşedintele României în cadrul Consiliului European. Cunoscând procedurile tehnice privind elaborarea actelor normative la nivelul instituţiilor Uniunii Europene am ştiut că suma va fi validată printr-o decizie, ceea ce s-a întâmplat, iar în prezent se află în analiză o altă sumă pentru sprijin suplimentar”, a explicat Daea, la dezbaterea moţiunii simple depuse împotriva sa.

Acesta a precizat că Ministerul Agriculturii a pus rapid mişcare actul normativ pentru distribuirea primei sume aprobate de Comisia Europeană.

„Viteza de reacţie se poate constata prin faptul că după apariţia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în ziua de 5 aprilie, la orele 10:49, în aceeaşi zi, la orele 14:19, s-a publicat actul normativ destinat celor care au avut grâu în stoc la 1 februarie 2023 pentru a deveni beneficiarii acestei sume de la Uniunea Europeană. În perioada următoare, după ce vor veni sumele suplimentare, vom avea în vedere şi producătorii de porumb şi floarea-soarelui”, a arătat el.

De asemenea, Daea afirmă că a comunicat Reprezentanţei permanente a României la Uniunea Europeană poziţia ţării privind modificarea Regulamentului 870/2022 privind măsurile de liberalizare temporară a comerţului cu Ucraina.

„Se cunoaşte demersul făcut de domnul prim-ministru şi de premierii Poloniei, Ungariei şi Slovaciei şi de preşedintele Bulgariei, prin scrisoarea comună adresată Comisiei Europene cu propunerea de îmbunătăţire a cadrului juridic existent, în aşa fel încât impactul asupra fermierilor să fie cât mai mic.

Aşteptăm decizia COREPER, a comitetului reprezentanţilor permanenţi în Uniunea Europeană şi răspunsul la scrisoarea adresată preşedintei Comisiei Europene, doamnei Ursula von der Leyen. Suntem în contact direct cu structurile europene şi cu Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului, care este o autoritate a statului român responsabilă de politica comercială”, a transmis şeful MADR parlamentarilor.

Nu în ultimul rând, el a menţionat videoconferinţele pe care le-a avut cu miniştrii Agricultorii din Polonia, Bulgaria, Slovacia, Ungaria şi directorul general de specialitate din Republica Cehia pe acest subiect al crizei cerealelor din Ucraina, subliniind că se înscriu în logica găsirii unei soluţii comune care să fie operaţională din punct de vedere juridic, pentru a da posibilitatea fermierilor români să elibereze spaţiile, să le pregătească pentru depozitarea noii recolte şi valorificarea acesteia.

Prin programele demarate şi pe care le vom dezvolta, România va fi capabilă să-şi echilibreze balanţa comercială

Guvernul şi-a propus să diminueze deficitul de produse agroalimentare, iar prin programele demarate şi cele ce vor fi dezvoltate, România va fi capabilă să-şi echilibreze balanţa comercială, a declarat, marţi, în Parlament, ministrul Agriculturii, Petre Daea, la dezbaterea moţiunii simple depuse împotriva sa.

„Da, există un deficit comercial. Există şi preocupare în această direcţie, iar Guvernul din care fac parte şi-a propus să diminueze acest deficit de produse agroalimentare, motiv pentru care în Ministerul Agriculturii s-a realizat o serie de programe având în vedere şase obiective:

1. Realizarea în ţară a produselor la care suntem deficitari şi pe care le putem produce (a se vedea programul Tomata, Legume in spaţii protejate, Usturoi, Cartofi şi altele); 2. Stimularea exportului cu produse de valoare adăugată; 3. Stimularea consumului de produse româneşti; 4. Realizarea unor obiective de investiţii prevăzute în PNS pentru depozitare, prelucrare, industrializare a produselor primare, cu 375,3 milioane euro; 5. Investiţii în zootehnie privind reproducţia la porc şi pasăre (71 de contracte în valoare de 1,5 miliarde de euro)”, a explicat Petre Daea.

El a subliniat că majorarea deficitului se justifică şi prin blocarea exportului de cereale, România fiind cel mai important exportator de cereale din bazinul Mării Negre.

„Prin structura, obiectivele şi sumele prevăzute în PNS, prin programele demarate şi pe care le vom dezvolta, România va fi capabilă să-şi echilibreze balanţa comercială şi să se menţină poziţii fruntaşe la exportul de cereale şi animale, punându-se accent deosebit pe exportul de produse cu valoare adăugată”, a punctat ministrul Agriculturii.

Versiunea aprobată a Planului Naţional Strategic răspunde nevoilor din agricultură şi mediului rural românesc

Versiunea aprobată a Planului Naţional Strategic al României răspunde nevoilor din agricultură şi mediului rural românesc şi este rezultatul unui amplu proces de consultare a fermierilor şi a societăţii civile, a declarat, marţi, în Parlament, ministrul Agriculturii, Petre Daea.

„Subliniez că aprobarea PNS de către Comisie nu se putea realiza fără îndeplinirea criteriilor procedurale privind asigurarea transparenţei şi consultării partenerilor, astfel încât afirmaţiile privind lipsa transparenţei procesului de elaborare şi revizuirea PNS sunt nefondate. Contrar afirmaţiilor din moţiune, intervenţiile din PNS sunt stabilite pornind de la nevoile identificate în urma analizei socio-economice, sprijinul financiar acoperind fermele de familie, cele mici şi mijlocii, consolidarea lanţului valoric, precum şi investiţii în depozitare şi procesare. Sprijinul din PNS este direcţionat către sectoarele şi zonele cu cele mai mari nevoi şi perspective de dezvoltare”, a subliniat Petre Daea.

Astfel, pentru fermele de familie, care acoperă segmentul de ferme mici şi mijlocii, ajutorul este acordat atât printr-o măsură specifică de sprijin pentru investiţii, cu o alocare de 108 milioane euro, dar şi printr-o plată directă, complementară sprijinului de bază.

„Sprijinul redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilităţii, acordat fermelor până la 50 de hectare, are o alocare de circa 980 de milioane de euro. În plus, în cadrul celorlalte intervenţii pentru investiţii la nivel de fermă, fermele mici şi mijlocii sunt prioritizate, răspunzând astfel nevoii de consolidare a acestui segment al agriculturii româneşti”, a menţionat ministrul Agriculturii.

Realizăm în România cea mai mare investiţie de spălat şi prelucrat lână, în valoare de 20 de milioane de euro

România va realiza cea mai mare investiţie de spălat şi prelucrat lână, în valoare de 20 de milioane euro, iar Casa de Comerţ Unirea va cumpăra întreaga cantitate de lână de la crescătorii de oi, a declarat, marţi, în Parlament, ministrul Agriculturii, Petre Daea, la dezbaterea moţiunii simple depuse împotriva sa.

„Programul Lâna, Alege Oaia, subvenţiile acordate la timp şi corect aplicate au dus la creşterea efectivelor, dar din nefericire aceste programe le-aţi mutilat prin decizii guvernamentale cu Orban în frunte şi cu USR în coadă. Vă anunţ că realizăm în România cea mai mare investiţie de spălat şi prelucrat lână, în valoare de 20 de milioane euro. Anul viitor vor apărea primele capacităţi de producţie în aşa fel încât întreaga cantitate de lână s-o valorificăm în România prin metode moderne, care respectă condiţiile de mediu, iar întreaga cantitate de lână va fi cumpărată de la toţi crescătorii de oi de către Casa de Comerţ, care este a României şi a românilor, şi pe care aţi distrus-o, dar am readus-o la viaţă”, a precizat Daea.

În ceea ce priveşte sprijinul cuplat zootehnic (SCZ) pentru sectorul creşterii ovinelor şi caprinelor, ministrul Agriculturii a subliniat că nu au fost modificate condiţiile de eligibilitate faţă de exerciţiul financiar 2014-2020.

Astfel, pentru anul de cerere 2022 a fost plătit SCZ pentru 4,3 milioane capete ovine, cu un cuantum pe cap de animal de 15,8 euro.

„Din calculele efectuate de instituţii specializate, a reieşit faptul că profitabilitatea cea mai scăzută se regăseşte la exploataţiile cu un număr de animale cuprins între 150 şi 500 capete. În cazul în care s-ar fi luat în considerare numai berbeci înscrişi în registrele genealogice, numărul de animale care ar fi beneficiat de sprijinul cuplat zootehnic ar fi fost mult mai redus, practic la jumătate. Astfel, pentru a acoperi efective de ovine aflate în exploataţiile de 150-500 de capete, segment cu profitabilitatea cea mai scăzută, s-au luat în calcul şi berbecii cu certificate de origine pentru asigurarea raportului de sexe, un berbec la 35 de oi”, a explicat Petre Daea.

Potrivit sursei citate, în prezent se află în consultare publică pe site-ul Ministerului Agriculturii, proiectul de Hotărâre de Guvern pentru modificarea HG 1571 privind stabilirea cadrului general de implementare a intervenţiilor aferente sectorului vegetal şi zootehnic din cadrul Planului Naţional Strategic, care prevede modificarea vârstei berbecilor cu certificate de origine şi asigură raportul de sexe de la şase la opt.

Referindu-se la procesul de digitalizare din Ministerul Agriculturii, Petre Daea a menţionat că procesul este unul avansat.

„La cele două agenţii care lucrează cu miliarde de euro, întreg procesul de primire, înregistrare şi verificare este prelucrat automat, iar cei aproape 1.000.000 de beneficiari cunosc acest lucru”, a mai spus ministrul.

Camera Deputaţilor dezbate, marţi, moţiunea simplă împotriva ministrului Agriculturii, Petre Daea, depusă de USR şi Forţa Dreptei, votul urmând să fie dat în şedinţa de miercuri.

În 12 aprilie, 56 de deputaţi de la USR şi partidul Forţa Dreptei au depus în plen moţiunea simplă intitulată „De la grânarul Europei la ruşinea Europei. Ministrul Daea distruge cu bună ştiinţă agricultura românească”.

Semnatarii moţiunii cer demiterea ministrului Agriculturii, Petre Daea, „pentru ca agricultura să devină punctul forte al României”. 

  • Citește despre ->
  • MADR
‹ adv ›

3 COMENTARII

  1. De ce mon cher nu trebuia sa ia niciun cent Romania? Ca asa iti scuzi matale incompetenta? Pe unde au exportat urcaci 60% din mizeria lor de ,,ceriale” nu pe la noi? Suntem si ipocriti acum dupa ce ca nu avem demnitate? Suntem tare curiosi ce vei obtine astazi dupa intalnirea ta cu omologul din UA. Poate o ingenunchere si mai mare, pt ca aia sunt mai abili si poate stiu si sa vorbeasca. Acu’ sa nu incerci sa comunici in pasareasca cu el ca…. da aviara peste amandoi. Rusine orbilor, ati falimentat deja multi fermieri. Fugi de demisie ca dracul de tamaie. Asa este nu ai nicio vina. Noi avem ca v-am votat, tradatorilor!

    • Alt ministru mai prăpădit nici ca puteam găsi. Un popor întreg asculta aberațiile unui comunist sadea. Asta se vrea asta avem …
      Cică romanii sunt nostalgici ! Suntem de rasul lumii. Oare Ciolacu o realiza penibilitatea situației!
      ,, Sper ca nu ” pentru ca minima logica ar fi impus schimbarea maimuțoiul comunist .

Dă-i un răspuns lui Marin Renunțați la răspuns

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Citește și

Târg de promovare a produselor agroalimentare românești la MADR

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) organizează în perioada...
‹ adv ›

Ministerul Agriculturii lansează programul „Un tractor pe fermă”. Cui se adresează

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat că în scurt timp va fi lansat programul „Un tractor pe fermă”, care se va...

Investiţii de peste 68 de mln de lei pentru combaterea fenomenelor meteo periculoase – aprobate de Guvern

În ședința de Guvern din 21 martie 2024, au fost aprobate obiectivele celei de-a XXIV-a etape anuale de implementare...
‹ adv ›
‹ adv ›

Comentarii

Alte articole