Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, a afirmat că Planul Naţional Strategic (PNS) va fi transmis luni la Comisia Europeană, dacă se va finaliza încărcarea electronică a datelor în sistem.
„Consultarea publică s-a încheiat pe 27 februarie, azi suntem în 28 şi se lucrează la Ministerul Agriculturii pentru agregarea tuturor datelor, astfel încât astăzi să sperăm că reuşim să îl finalizăm, să încărcăm electronic toate datele în sistem şi să îl trimitem la Comisia Europeană”, a declarat, luni, Adrian Chesnoiu, la un eveniment la Palatul Parlamentului.
Acesta a precizat că au fost transmise observaţii în cele 10 zile în care PNS a fost postat pe site-ul MADR în consultare publică, dar a adăugat că „echilibrul şi obiectivitatea” au fost cele mai importante lucruri pe care le-a urmărit pentru acest program.
„Au fost observaţii evident, dar cel mai important lucru pe care l-am urmărit a fost să fim obiectivi şi să încercăm să-l elaborăm acest PNS care va sta la baza politicilor viitoare, cât mai aproape de nevoile şi specificul agriculturii româneşti. Evident că unii sunt mulţumiţi, alţii poate mai puţin mulţumiţi, dar echilibrul şi obiectivitatea au fost definitorii acestui program”, a transmis şeful MADR.
Săptămâna trecută, mai multe organizaţii de mici producători şi de conservare a naturii din România au atras atenţia asupra modului precar în care Planul Naţional Strategic 2023-2027 (PNS) tratează nevoile stringente şi cronice în privinţa viabilităţii fermelor mici şi de familie şi a gestionării resurselor naturale.
„În consecinţă, politica agricolă a României pentru următorii circa şapte ani, o perioadă critică din punct de vedere al securităţii alimentare şi al evoluţiei crizei climatice, va rata majoritatea ţintelor asumate la nivel european prin Politica Agricolă Comună şi Green Deal şi va continua vulnerabilizarea micilor producători şi a unor ecosisteme şi specii esenţiale atât din punct de vedere al mediului, biodiversităţii, cât şi din cel al producţiei agricole – păduri, pajişti, păsări, polenizatori. În plus, va alimenta în continuare degradarea solurilor, dependenţa de pesticide şi o gestionare improprie a zonelor (umede) din lunca şi Delta Dunării, ce duce la pierderea stocurilor de carbon şi deci la emisii de gaze cu efect de seră”, se menţiona în comunicatul organizaţiilor Eco Ruralis, Fundaţia ADEPT, Grupul Milvus, ROMAPIS şi WWF-România.
De asemenea, Uniunea Salvăm Ţăranul Român a transmis că sumele şi suprafeţele propuse pentru acordarea sprijinului cuplat vegetal la legume cultivate în spaţii protejate sunt mult diminuate şi total insuficiente în draftul Planului Naţional Strategic (PNS) 2023 – 2027.
„Bugetul total propus este de 4.200.000 euro/an de unde rezultă o sumă de 2.000 euro/ha/an raportată la suprafaţa de 2.000 hectare, este estimarea ministerului. Din datele pe care noi le avem, care se regăsesc şi în evidenţa MADR, suprafaţa de spaţii protejate din Romania este de aproximativ 9.000 – 10.000 hectare. Doar în cel mai mare bazin al ţării din localitatea Matca, judeţul Galaţi, se regăsesc circa 1.400 hectare. Suma negociată de România pentru perioada 2014-2020 a fost de aproximativ 13.200.000 euro/an pentru legumele cultivate în spaţii protejate, iar acum avem o scădere de 300% la bugetul total anual propus în PNS 2023-2027”, arătau reprezentanţii organizaţiei într-un comunicat transmis miercuri AGERPRES.
Totodată, Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) aprecia că proiectul Planului Naţional Strategic (PNS) 2023-2027 este încă departe de nevoile reale ale agriculturii româneşti şi reprezintă încă o şansă pierdută de a reforma agricultura în mod real, deşi recunoaşte că este „ceva mai bun decât cele realizate sau propuse până în prezent”.
Conform datelor MADR, unul dintre principalele aspecte ale Planului Naţional Strategic vizează legarea sprijinului pe suprafaţa de efectivul de animale.
Astfel, în cazul pajiştilor permanente utilizate pe parcelele agricole situate la altitudini medii de peste 1.600 metri, menţinute în mod natural într-o stare adecvată pentru păşunat, activitatea agricolă minimă constă în păşunat, cu asigurarea unei încărcături minime de 0,3 UVM/ha, în perioada de păşunat, cuprinsă între 01 mai şi 30 septembrie a anului de cerere, cu animalele înregistrate în BND pe care fermierul le deţine sau ale membrilor asociaţiilor.
De asemenea, plata pentru înverzire din actuala perioadă de programare va fi înlocuită de ecoscheme, acestea având rolul de a contribui la atingerea nivelului ridicat de ambiţie în materie de mediu al PAC.
