3.3 C
București
spot_img

-

HomepageArticoleRasa de oi Texel – descriere, avantaje, norme de întreținere

Rasa de oi Texel – descriere, avantaje, norme de întreținere

Texel este una din cele mai populare rase de oi pentru producția de carne. Ea este pe măsură apreciată de crescători pentru cerințele reduse la normele de întreținere, iar de consumatori – pentru gustul fin al cărnii.

O altă caracteristică a rasei este lâna densă, lungă și foarte fină. Rasa se adaptează bine la condițiile nefavorabile de mediu și se simte perfect la întreținerea pe pășune.

Lucrările de selecție au durat o perioadă îndelungată, accentul fiind pus pe caracterele productive, pentru ca în final să fie obținută o rasă îndrăgită multor fermieri din întreaga lume.

Vedeți care sunt cele mai populare rase de oi de carne, descriere și imagini.

Aflați în acest articol:

  • Istoria rasei Texel;
  • Descrierea rasei Texel;
  • Productivitatea oilor Texel;
  • Condiții de întreținere a rasei Texel;
  • Rația oilor Texel;
  • Avantajele rasei Texel;
  • Dezavantajele rasei Texel.

Istoria rasei Texel

Primele lucrări de selecție au pornit la începutul secolului XIX, la Nordul Olandei, pe insula Texel, de unde și denumirea rasei. În anii 1870 oile au început a fi exportate pe insulele Britanice, unde au continuat lucrările intense.

Încrucișările aveau loc între rasa inițială Texel și rasele Leicester, Lincoln, Romney și Wensleydale. Astfel, a fost obținută rasa pe care o cunoaștem cu toții astăzi.

Atenție deosebită a fost acordată calității cărnii: erau selectați mieii care creșteau mai rapid și acumulau mai intens masa musculară, având în același timp un procent mai mic de grăsime. Datorită acestor proprietăți., rasa s-a răspândit rapid printre fermierii europeni.

Astăzi, Texel este o rasă valoroasă de carne, crescută practic în toată lumea. În Olanda Texel reprezintă circa 70% din efectivul național de oi. Popularitate au și în America, Canada, Australia, Noua Zelandă.

Citiți și despre rasa de oi Suffolk – rasă bună de carne și nepretențioasă.

Descrierea rasei Texel

  • Corpul: proporțional, puternic, de dimensiuni medii. Forma corpului dreptunghiulară, spatele drept, zona lombară relativ îngustă. Musculatura este bine dezvoltată, cu vârsta numărul fibrelor musculare rămâne constant, ceea ce asigură o producție bună de carne.
  • Capul: este de obicei alb, cu nasul negru, uneori cu pete negre pe urechi sau pleoape. Urechile sunt scurte, situate la distanță una de alta. Fruntea e lată, coarnele lipsesc la ambele sexe. Părul pe cap este scurt, în zona frontală practic lipsește.
  • Membrele: puternice, musculoase, acoperite cu păr scurt, alb sau crem.
  • Coada: scurtă și subțire. La încrucișări intense aceasta are tendința de a deveni tot mai scurtă.
  • Lâna: moale, densă, lungă până la 15 cm, de culoare albă-crem, aurie și mai nou – albastră.

Oile Texel sunt foarte rezistente, nepretențioase și independente. Ele sunt lipsite de instinctul de turmă. La pășunat nu se grupează, dar invers, se dispersează și pasc în singurătate. Mai mult, au tendința de a se apropia de alte specii (cai, caprine, bovine).

Așa cum rasa a fost creată în zonă cu climă severă, Texel are o imunitate și o rezistență înaltă.

Productivitatea oilor Texel

Texel este una din cele mai bune rase de tip morfo-productiv carne-lână. Greutatea corporală la berbeci poate ajunge la 150 kg, la femele – până la 70 kg. Înălțimea corpului este de 85-90 cm la berbeci și de 75 cm la femele.

Producția de carne este înaltă, la fel ca și calitatea acesteia. Texel acumulează rapid masa musculară încă de la o vârstă fragedă și o mențin pe tot parcursul vieții. Randamentul la sacrificare este în jur de 60%.

Mieii la naștere cântăresc 5-7 kg, iar la 9 luni – în jur de 50 kg.

Carnea este fină, lipsită de mirosul specific. Ca rezultat al selecției minuțioase, carnea aproape că nu are grăsime. Consumatorii afirmă că timpul pentru pregătirea acesteia este mai mic decât la carnea altor rase.

Lână este moale, deschisă la culoare, așa deci, bună pentru prelucrare. Firul este ondulat, cu o grosime de 30-34 microni, semifin. Perioada optimă pentru tuns este vara. Se taie lâna cât mai scurt. În medie, de la o oaie se obține 5-6 kg de lână, de la un berbec – până la 7 kg.

Maturitatea sexuală la femele este atinsă la circa 7 luni, dar în reproducere se introduc la 11-12 luni. Împerecherile au loc toamna. Pe parcursul anului se obține o singură fătare, în care se nasc 2-3 miei. Fătările sunt de obicei grele, din cauza capului masiv al fătului.

Sporul mediu zilnic în primele 3 luni este de 400-600 g, apoi scade la 200-300 g.

Condiții de întreținere a rasei Texel

Rasa nu este pretențioasă și nu necesită condiții speciale. Oile Texel sunt rezistente și se adaptează rapid la mediile noi. Se asigură un minim necesar, pentru o producție bună.

Un criteriu important pentru întreținerea rasei este menținerea adăpostului curat, uscat și ventilat. Umiditatea are efect nociv asupra acestei rase, prioritar asupra sănătății. În perioada rece se asigură o termoizolare calitativă a încăperii.

Cel mai frecvent rasa este întreținută în condiții de pășune. Oile Texel sunt independente și nu solicită supraveghere. Ele au un temperament flegmatic și nu tind să părăsească zona pășunii. Doar că se dispersează și pasc în singurătate.

Rasa Texel se consideră rezistentă la multe boli infecțioase și parazitare specifice. Se simt bine și în perioada rece datorită cojocului de lână cald, preferă să alerge și să se joace în zăpadă.

Vedeți care boli sunt întâlnite frecvent la oi și cum le tratăm.

Rasa nu suportă abordarea agresivă și strigătele, acestea influențându-le starea de spirit și ducând la scăderea vitezei de creștere.

Rația oilor Texel

Alimentația oilor poate fi cea mai diversă, ele fiind necapricioase, prezentând o bună poftă de mâncare și o viteză mare de creștere chiar și la nutriția cu iarbă de pășune.

În perioada rece a anului se hrănesc prioritar cu fânuri, combifuraje și adaosuri de vitamine și minerale. Pot fi administrate crenguțe uscate de cu vară. Furajele se asigură de o calitate bună, proaspete. Cele alterate pot duce la intoxicații și pierderea productivității.

Condiție obligatorie este accesul permanent la apă potabilă proaspătă. Deshidratările au un efect negativ pronunțat asupra sănătății rasei.

Aflați și sfaturi la furajarea ovinelor în funcție de vârstă.

Avantajele rasei Texel

  • Raport bun de carne în carcasă, cu calități gustative deosebite;
  • Producție înaltă de lână calitativă;
  • Rezistența la factorii de mediu și adaptabilitatea la diverse condiții de întreținere;
  • Temperament calm, independente și puternice;
  • Pretenții reduse la întreținere și nutriție;
  • Imunitate bună la diverse boli specifice.

Dezavantajele rasei Texel

  • Prolificitate medie;
  • Fătări distocice (dificile), deseori se sfârșesc cu moartea mielului;
  • După vârsta de 3 luni scade brusc viteza de creștere;
  • Dificil de achiziționat animale de rasă pură.
Anastasia Oleinik
Anastasia Oleinik
Specialist în zootehnie

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Recomandate

Îngrășămintele verzi: Top 5 specii de plante ce combat dăunători și boli din sol

Sideratele (îngrășămintele verzi) sunt plante cultivate în scopul încorporării...

Bibilica – hrana, creșterea puilor, inițierea afacerii

Creșterea bibilicilor nu diferă de creșterea găinilor. Detalii despre îngrijire, adaptare, alimentație, rația zilnică, reproducere, creșterea puilor, etc. Bibilica este o...

Cultivarea pătrunjelului pentru rădăcină. Sfaturi utile

Pătrunjelul este o plantă bienală, în primul an formează rozete de frunze și rădăcina tuberizată, iar în al doilea...

Pelinul – cultura ce poate valorifica cele mai sărace soluri

Pelinul alb (Artemisia absinthium), utilizat pe larg în medicină și industria alimentară, se întâlnește frecvent pe terenurile necultivate sau...
‹ adv ›

Comentarii recente

Top Recomandate