Apariția petelor pe frunzele castraveților în spații protejate sau un câmp deschis nu este întotdeauna o problemă gravă. Adesea este suficient doar să ajustați modul de udare și fertilizare pentru a soluționa problema. Alteori, însă, pot fi probleme și mai complexe.
În acest articol discutăm despre principalele cauze ale pătării frunzelor la castraveți.
Pete galbene pe frunzele de castravete:
Pot exista mai multe motive de apariție a petelor galbene pe frunzele castraveților, în special condițiile vremii, lipsa nutrienților și unele boli.
Deficiența de nutrienți, simptome: De regulă, frunzele inferioare devin galbene și se usucă mai întâi. Uneori apar pete în regiunea nervurilor frunzelor.
Măsuri de control: Hrăniți castraveții cu îngrășăminte minerale complex. Dacă îngălbenirea frunzelor a fost rezultatul unei fertilizări ratate, compensați deficiența elementului necesar.
Arsuri solare ale frunzelor, simptome: O pată galbenă de uscare pe frunză, de obicei, la punctul de contact cu sticla serii.
Măsuri de control: Dacă castraveții sunt cultivați în seră, trebuie să-i protejați de razele directe ale soarelui.
Pătarea unghiulară a castraveților
Pătarea unghiulară este produsă de bacteria Pseudomonas syringae pv. Lachrymans și provoacă pagube însemnate la castraveți.
Simptome: atacul se manifestă pe frunze, flori și fructe. Pe partea superioară a frunzelor apar pete circulare, punctiforme ce cresc în dimensiuni, iar pe cea inferioară petele sunt definite de nervuri, de aici provenind și denumirea de pătare unghiulară.
Pe timp umed pe petele situate pe partea inferioară a frunzelor apare un exudat mucilaginos similar unor picături, uscându-se acesta formează o crustă alb-cenușie.
Măsuri de control: Pot fi realizate tratamente cu produse ce conțin cupru (Champ 77 WG – 2,0 kg/ha (0,2%) se aplică în timpul vegetației la avertizare, Bouillie Bordelaise WDG (zeamă bordoleză) – 0,75%, 7,5 kg/ha).
Mozaicul pepenilor și castraveților
Mozaicul verde al pepenilor și castraveților (Cucumber Green Mottle Mosaic Virus) se transmite prin semințele afectate, resturi de plante. Boala apare încă în faza de răsad.
Simptome: În faza celei de-a treia sau a patra perechi de frunze apar pete galben-verzui, mai târziu – mozaicul. Frunzele încep să se încrețească treptat. În unele cazuri frunzele se clorozează.
Măsuri de control: La primul semn, înlăturați și ardeți plantele afectate. Dacă mozaicul a afectat castraveții din seră, atunci după recoltare, substratul din seră ar trebui înlocuit. Prevenirea acestei boli este realizată prin respectarea rotației culturilor, dezinfectarea semințelor și combaterea dăunătorilor castraveților, care contribuie la răspândirea mozaicului de castraveți.
Citiți și despre Irigarea castraveților. Sfaturi pentru o recoltă bună.
Făinarea la castraveți
Făinarea, produsă de ciuperca Sphaerotheca fuliginea, la fel produce pete pe frunzele castraveților. Făinarea afectează părțile aeriene ale plantei, dar mai ales frunzele și tulpina, în orice fază de dezvoltare a acestora.
Simptome: Pete făinoase albe sau ușor roșiatice pe frunze, tulpini, mai rar verzi. Odată cu dezvoltarea bolii, frunzele încep să cadă. Boala se răspândește pe vreme umedă.
Măsuri de control: se aplică tratamente cu produse ce conțin sulf (THIOVIT JET 80 WG 5,0 kg/ha, SULBARI 5,0 kg/ha, KUMULUS DF 0,4 %), azoxistrobin (Amistar 0,75-1,0 L/ha în funcție de gradul de infecție, Trunfo 0,8 l/ha), difenoconazol (CIDELY TOP 1,0 l/ha aplicat de la 20 de frunze până la pârgă (BBCH 20-89), DAGONIS 0,6 L/ha, penconazol (Topas 100 EC 0,25-0,5 L/ha) și altele.
Păianjenul roșu comun
Păianjenul roșu comun (Tetranychus urticae) este un dăunător important al culturilor de legume.
Simptome: Inițial, simptomele apar pe partea superioară a frunzelor sub formă de mici pete clorotice ce se îngălbenesc.
Măsuri de control: tratamente cu produse pe bază de fenpiroximat (ORTUS 5 SC 0,1%), milbemectin (MILBEKNOCK EC 0,075 % se aplică de la începutul infestării (BBCH 53-77)).
Pete ruginii și cafenii pe frunzele castraveților:
Petele roșiatice și maronii de pe frunzele de castravete pot semnala, de asemenea, diverse probleme ale castraveților. Cu toate acestea, cea mai frecventă cauză este infecția fungică.
V-ar putea plăcea și Creșterea castraveților: 6 greșeli ce duc la o recoltă mică.
Antracnoza castraveților
Antracnoza castraveților este o boală micotică produsă de patogenul Colletotrichum lagenarium.
Simptome: Pe frunzele, tulpinile și fructele de castravete apar pete rotunde roșii-maronii de la 0,3 la 3-4 cm în diametru, de obicei adâncite. Pe măsură ce boala progresează, se pot forma găuri în centrul petelor.
Măsuri de control: Pentru tratarea antracnozei, plantele sunt tratate cu o soluție de 1% de zeamă Bordeaux sau o soluție 0,4% de oxiclorură de cupru. Pulverizarea se repetă la două săptămâni.
Pot fi realizate tratamente cu produse ce conțin difenoconazol (DAGONIS 0,6 L/ha se aplică de la faza de 4 frunze până la coacerea deplină, CIDELY TOP 1,0 l/ha; aplicat de la 20 de frunze până la pârgă (BBCH 20-89)), cupru metalic din hidroxid de cupru (VITRA 50 WP 1,5-2,0 kg/ha).
Pătarea brună, putregaiul tulpinilor la castraveți
Pătarea brună este produsă de ciuperca Didymella bryoniae.
Simptome: pe tulpini apar leziuni cu aspect umed care se transformă în pete maro închis cu exudat lipicios-gumos. Ciuperca intră în interiorul tulipinilor și blochează țesuturile conducătoare, acestea se usucă.
Pe frunze se formează pete circulare cu aspect necrotic, maro sau maro-închis. Zonele atacate au puncte negre (picnidii). Pe fructe se manifestă prin apariția unor pete deschise, după care în interior se formează o pată ruginie apoasă. Cel mai des sunt afectați castraveții cultivați în sere.
Măsuri de control: se realizează tratamente cu produse ce conțin difenoconazol+azoxistrobin (Ortiva Top 1,0 l/ha). Tulpinile pot fi pudrate cu un amestec de sulfat de cupru și cretă (1:1).
Important! Pentru a evita dezvoltarea bolilor este foarte important să țineți cont de următoarele recomandări:
- respectați rotația culturilor, nu cultivați castraveții pe același teren fără a respecta o pauză;
- înlăturați plantele cu simptome de boli din plantație;
- după fiecare ciclu de cultură, strângeți resturile vegetale și compostați-le;
- tratați semințele înainte de semănat;
- evitați excesul de îngrășăminte, umiditate sau invers.
Citiți mai multe despre asolamentele în culturile de legume pe acest link.
