Dragi prieteni, în perioada următoare urmează un ciclu de articole despre nutriția păsărilor. După părerea noastră, aceasta este o temă importantă și interesantă pentru fermierii și crescătorii de păsări.
O alimentație adecvată joacă un rol crucial în sănătatea, dezvoltarea și performanța păsărilor.
În perioada următoare vom aborda următoarele subiecte:
- Principiile fundamentale ale nutriției pentru păsări. Aici vom discuta despre necesitatea diferitelor tipuri de nutrienți (proteine, carbohidrați, grăsimi, vitamine, minerale) în furajul păsărilor.
- Selectarea furajelor pentru păsări. Vom face recomandări ce fel de furaje să utilizăm în funcție de tipul productivității păsărilor.
- Alegerea furajelor adecvate pentru specia și vârsta păsărilor.
- Importanța apei și a hrănirii adecvate.
- Problemele legate de alimentația necorespunzătoare. La acest capitol, vom vorbi despre deficiențe nutriționale și impactul lor asupra sănătății și creșterii păsărilor.
- Utilizarea suplimentelor și aditivilor furajeri pentru îmbunătățirea performanțelor.
Pentru a fi mai productivi și a obține rezultate mai bune, venim către cititorii noști cu rugămintea de a fi activi și, dacă au întrebări la care ar dori un răspuns, să nu ezite să le transmită.
Datorită faptului că recent a fost finalizată recoltarea grâului, am decis în primul articol să abordăm problemele care pot apărea utilizând grâul proaspăt recoltat în nutriția păsărilor.
Foarte des, fermierii utilizează grâul proaspăt recoltat în furajarea păsărilor, iar drept consecință apar probleme cu sănătatea păsărilor, cum ar fi diareea. În majoritatea cazurilor, crescătorii de animale nu înțeleg pe deplin cauza acestei diareii.
Grâul este bogat în nutrienți esențiali pentru dezvoltarea sănătoasă a păsărilor și este pe larg utilizat în furajarea păsărilor.
El furnizează o sursă importantă de carbohidrați, proteine, vitamine B și minerale precum fier, magneziu și zinc. În plus, grâul conține și fibre dietetice, care susțin sănătatea sistemului digestiv al păsărilor.
Grâul este un ingredient comun și valoros în hrana pentru păsări. Mulți crescători de păsări îl folosesc ca bază pentru amestecurile de furaje, deoarece oferă un aport caloric ridicat și contribuie la dezvoltarea musculară și a sistemului osos al acestora.
În ciuda calităților sale nutritive, grâul proaspăt recoltat poate reprezenta un pericol pentru sănătatea păsărilor din cauza anumitor factori:
- Grâul proaspăt recoltat poate avea un conținut ridicat de umiditate, ceea ce îl predispune la mucegai și dezvoltarea micotoxinelor, precum aflatoxinele. Consumul de grâu contaminat cu aflatoxine poate avea efecte devastatoare asupra păsărilor, provocând intoxicații acute și afectând ficatul. Despre micotoxine vom discuta ulterior în alt articol dedicat acestei teme.
- Grâul proaspăt recoltat poate intra rapid într-un proces de fermentare, dacă este păstrat în condiții necorespunzătoare de depozitare. Consumul de grâu fermentat poate duce la tulburări digestive, balonare și, în cazuri grave, poate cauza moartea păsărilor.
- În timpul recoltării și depozitării, grâul poate intra în contact cu diferiți agenți patogeni sau substanțe chimice nocive. Dacă păsările consumă grâu contaminat, există riscul de infectare și îmbolnăvire.
- Grâul proaspăt recoltat nu este complet copt și poate cauza probleme digestive la păsări, dacă este consumat prea devreme (cea mai gravă problemă).
S-a stabilit că boabele de grâu de pe câmp, curățate și chiar uscate la umiditate normală, suferă așa-numita coacere post-recoltare în 30-50 de zile de la recoltare.
Această perioadă este esențială pentru a asigura o calitate optimă a grâului înainte de a fi utilizat ca furaj pentru păsări. Grâul proaspăt recoltat conține o concentrație mare de glucoză în boabe și carbohidrații săi, prezintă vâscozitate crescută în soluții apoase (respectiv digestibilitatea este scăzută și poate provoca diaree).
Simptome:
Consumul de grâu proaspăt recoltat poate duce la probleme digestive la păsări, inclusiv diaree progresivă și slăbirea ascuțită a digestiei.
Acest lucru poate duce la o scădere semnificativă a productivității, creșterea morbitității și a mortalității, ceea ce poate afecta grav afacerea de creștere a păsărilor. La început, are loc o scădere a consumului de furaje cu 15-30%.
La 2-3 zile de la începerea hrănirii cu astfel de cereale, apare efectul de creștere a consumului de apă și o parte din furaj este înlocuită cu aceasta. Ca urmare, se înregistrează o slăbire ascuțită și masivă a digestiei (diaree progresivă).
Excrementele vâscoase aderă de pereții cloacei, iar acidul uric conținut în aceasta provoacă o reacție acută de mâncărime, care se termină cu smulgerea penelor din jurul cloacei și formarea de răni.
În timpul procesului de coacere post-recoltare, au loc schimbări semnificative în compoziția chimică a grâului. Abia după 1,5 luni, toate procesele metabolice din endosperm se estompează, se utilizează glucoza, se stabilește un echilibru constant între grupurile individuale de carbohidrați, iar capacitatea acestora de a forma soluții vâscoase este redusă la jumătate.
Abia atunci dispare pericolul tulburărilor digestive descrise din cauza prospețimii boabelor. Este important să reținem: culturile cu o concentrație mare de β-glucani, cum ar fi orzul și ovăzul, pot avea o perioadă de coacere mai lungă decât cea a grâului și porumbului, cu 2-3 săptămâni.
Totuși, faza de coacere a boabelor poate fi redusă (dar nu mai puțin de 3-4 săptămâni), dacă boabele sunt expuse la soare timp de două până la trei săptămâni într-un strat de cel mult 50 cm.
Temperatura ridicată și expunerea la soare accelerează procesul de coacere a boabelor și contribuie la stabilizarea rapidă a compoziției lor chimice.
Măsuri de precauție și management
Pentru a evita riscurile asociate cu utilizarea grâului proaspăt recoltat în hrana păsărilor, iată câteva măsuri de precauție și management:
Uscarea corespunzătoare: Asigurați-vă că grâul este complet uscat înainte de depozitare și utilizare. Umiditatea recomandată pentru depozitarea grâului este sub 14%.
Depozitarea corespunzătoare: Păstrați grâul în locuri bine ventilate și uscate, pentru a preveni fermentarea și dezvoltarea mucegaiului.
Verificarea calității: Înainte de a introduce grâul în hrana păsărilor, verificați-l vizual și mirosul pentru a depista semne de mucegai, deteriorare sau infecții.
Supravegherea consumului: Monitorizați cu atenție cât de mult grâu consumă păsările și observați eventualele semne de afectare a sănătății.
Utilizarea enzimelor furajere: Un anumit efect pozitiv poate fi obținut prin introducerea de preparate enzimatice în furajele amestecate împreună cu cereale care nu au suferit o expunere suficientă după recoltare.
Cele mai bune rezultate sunt oferite de enzimele care conțin beta-glucanaze, amilaze și xilanaze. Pe piața Moldovei există produsul Axtra® XB, producător Danisco Animal Nutrition (lider mondial în producerea enzimelor furajere).
În concluzie, coacerea post-recoltare a grâului este un proces esențial pentru asigurarea calității furajului destinat păsărilor. Prin asigurarea unei perioade adecvate de coacere (minim 30 – 45 zile), se reduce riscul tulburărilor digestive și se maximizează beneficiile nutritive ale grâului utilizat ca aliment pentru păsări.
Respectarea acestor aspecte de management asigură hrănirea sănătoasă și sigură a păsărilor crescute în ferme.
